S-au plimbat toată ziua, s-au dat în leagăne, au stat îmbrăţişaţi, s-au sărutat şi parcă deveniseră iarăşi copiii de altă dată. Fiecare era medicamentul celuilalt. Se ajutau reciproc să treacă peste o relaţie încheiată de curând fără succes. Încet, un fir al dragostei îi împletea. Pentru acel fir, ei doi erau precum ploaia şi lumina pentru o floare, ajutând-o să crească, să se dezvolte şi să înflorească.

Pe seară au hotărât să meargă undeva, la un restaurant, să cineze. Era un restaurant select cu specific italian, de pe malul drept al Senei. Ea a comandat Risotto Primavera iar el Spaghetti alla Milanese. Mâncare uşoară, de seară. Pe lângă acestea, Sonia era la regim însă oricum ea mânca foarte puţin şi foarte atent. Nu băga ca ex-a lui toate prostiile în ea. Are grijă de corpul ei. E de părere că, aşa cum o femeie se aranjează la exterior, folosind tot felul de farduri, creme şi aşa mai departe… trebuie să se îngrijească şi la interior, chiar dacă acea parte nu este vizibilă.

După câteva ore erau în apartamentul lui şi stăteau de vorbă cu o sticlă de vin roşu pe masă. El nu îşi dorea neapărat să ajungă cu ea în pat deoarece chiar o iubea şi se îndrăgostise, dar aşa a fost să fie. Nu a fost nici vina lui dar nici a ei. Într-un fel, amândoi au fost de accord cu asta. Căldura începea să devină tot mai apăsătoare, şi nu din cauza centralei, caloriferele erau aproape reci, însă sângele lor fierbea. Fierbea din cauza vinului şi din cauza privirilor pe care şi le aruncau unul altuia. Era clar că aveau nevoie ca un geam să fie deschis. Dacă nu unul, atunci două, căci erau doi. El s-a ridicat şi s-a dus să deschidă geamurile bucătăriei pentru a-şi mai reveni în fire. Ştia că şi ea se simte la fel. Se sufoca, iar asta se vedea din gesturile pe care le tot făcea, dând senzaţia că este pe repeat. Dragostea şi ardoarea îi apăsau tare pe umeri, devenind tot mai grele şi de nesuportat. Asta e, amândoi ştiau în ce s-au băgat. Dragostea nu e chiar aşa de simplă precum pare.

Acum el era în faţa geamului deschis, umplându-şi plămânii cu aerul rece şi chinuindu-se să-şi desfacă pachetul de Kent lung cumpărat în acea seară de la magazinul de la scara blocului său. În acest timp ea s-a ridicat încet şi a început să facă paşi spre el. L-a îmbrăţişat pe la spate şi a început să-l sărute uşor în spatele urechii. I-a dat părul la o parte şi a început să-i deseneze cu degetul arătător tot felul de inimioare şi steluţe de diferite mărimi. Lucas se simţea iubit şi a închis ochii să simtă mai puternic acel sentiment, să-l îngroape în inima lui şi să nu-l uite mult timp de acum încolo…

S-a trezit că nu mai era iubit, iar acum aerul părea mult mai rece. La început chiar avea o impresie că e la Polul Nord deoarece îi era groaznic de frig. Nu ştia ce s-a întâmplat însă s-a dezmeticit rapid. Îl durea urechea, iar ea nu mai era în spatele lui ci i se auzeau paşii grăbiţi pe gresia din hol. Îl ciupise de ureche pentru a-l trezii la realitate, după ce îl vrăjise, iar acum îşi dorea să continue jocul ei în dormitor. El a înţeles din prima intenţiile ei şi a urmat-o întra-colo.