Era doar o altă zi frumoasă de vară, călduroasă, iar dragostea se simtea plutind în aer. Adia un vânt uşor şi îmi dădeam seama de asta deoarece câteva suviţe din părul tău brunet zburau atât cât puteau, jucându-se duios una cu cealaltă ca doi copii mici.

M-ai luat de mână şi mi-ai spus că vara asta vrei să ţi-o petreci cum nu ţi-ai mai petrecut-o până acum. Mi-ai spus că vei face ceva foarte tare şi că o să fie cea mai tare vară de până acum. Că o să ieşim în fiecare zi în parc şi să ne bucurăm de natură, uitând de toţi şi toate. Doar sufletele noastre, firele de iarbă şi membrele neastâmpărate. Să stăm desculţi în iarbă, citind din cartea aia sau poate întinşi pe spate, numărând norii ce trec pe deasupra noastră. Nu a fost aşa şi nici nu cred că o să fie…

Nu e greu să scrii aşa ceva, e greu să-ţi dai seama în ce categorie ar trebui să bagi articolul acesta.