Am de câteva zile filmuleţul acesta de la Teo (deko), salvat cu ajutorul lui Read It Later prin calc, aşa că m-am gândit să-l pun pe aici înainte să se altereze. Mie personal îmi place foarte mult că s-a gândit cineva să abordeze şi acest subiect. Eu sunt de părere că acele cuvinte (pe care le ştiţi cu toţii) ar trebui folosite, oriunde, oricând, căci doar d-aia s-au inventat consecinţele acţiunilor noastre, nu? Mi-a plăcut foarte mult ceea ce a zis Andrei Gheorghe: “nu există cuvinte licenţioase, există oameni licenţioşi”.
Cei care nu acceptă aceste cuvinte mi se par nişte oameni care refuză să creadă şi să înţeleagă că ăştia suntem! Asta ne este limba, asta ne este ţara, ăsta ne este trecutul! Cuvintele astea nu au fost inventate în anul ’98 când nişte drogaţi dintr-o scară, undeva prin Pantelimon, stând cu seringa-n mână s-au gândit să îmbogăţească lexicul românesc. NU! Iar dacă pe puştii ce stau în faţa voastră la coadă la îngheţată îi consideraţi nesimţiţi şi prost crescuţi, de asta sau ăsta ce mai ziceţi? Da, chiar Ion Creangă al nostru.

Eu nu il suport deloc pe Andrei Gheorghe asta… isi da asa niste aere de superioritate… in fine. Sa inteleg ca tu sustii ca nu ai avea nicio problema sa auzi injuraturi la tot pasul? Adica… in timp ce stai la coada la o inghetata sa o auzi o batranica injurand cu tot sufletul ca e ultima la rand… e placut?
De ce as accepta, eu, fata, sa aud in jurul meu sa aud niste chestii care nu ma intereseaza?
Cat despre Ion Creanga… fiecare geniu are o parte de nebunie, doar cu argumentul asta il pot apara. Si asa mie nu mi-a placut niciodata Creanga.
Ca o concluzie… nu. Nu as fi deloc de acord ca sa fie ”liber” la injuraturi. Suntem niste oameni inteligenti, nu mai suntem de ceva vreme maimute.
Ideea e că oricum e “liber” la înjurături, pentru că acele cuvinte există în dicţionarul explicativ al limbii române. Doar că, noi suntem puţin mai încuiaţi şi nu le acceptăm, adică, nu ne acceptăm pe noi. În alte ţări treaba stă altfel, cu multe altele. Tocmai, pentru că suntem oameni “inteligenţi”, aşa cum susţii tu, ar trebui să ştim când să le folosim şi când nu, că tot m-ai întrebat ceva mai sus.
Mie mi se par incuiati aia care le folosesc… sunt atatea cuvinte in dex care ar putea fi folosite. Ia zi… ce parere ti-ai face despre o fata, care la prima vedere pare super draguta, si care, dintr-odata, incepe sa injure “frumos” rau la telefon?
http://www.youtube.com/watch?v=Mw9RiosR2Jc ca asta?
Vroiam sa ti dua un raspuns argumentat dar mi s a facut lene asa ca ti spun o singura propozitie, daca intelegi bine, daca nu iara bine.
Tu cand ajungi acasa dupa scoala, ii spui maica tii ”Pune fă mama și niste tocaniță în pula mea ca m au futut aia la scoala la cap de mi venea sa le dau la muie pisa i as in cur de orfani.”?
nu, ideea era alta. tu nu înjuri deloc? îţi place când vezi pe net “p**a” ?! sau auzi “ce puii mei vrei?!” …
ideea e că, DACĂ VREI SĂ ÎNJURI să te descarci, sau .. pur şi simplu vrei să te exprimi liber, păi atunci înjură! ce rost îşi are “cenzura” asta cu … sau cu *** când toată lumea ştie că acolo e vorba de cuvântul PULĂ. pentru cine se cenzurează când toată lumea ştie despre ce e vorba?
p.s. oamenii ar trebui luaţi ca atare, nu catalogaţi. dacă consideri că cineva e vulgar sau licenţios, îl poţi exclude din viaţa ta. dacă-ţi este prieten cu adevărat sau mă rog.. îl accepţi aşa cum este.
şi ca să-ţi mai dau un răspuns, nu, nu-mi plac fetele care vorbesc la telefon cu “du-te mă în pula mea”.