Tot ei! Aceaşi nesimţire! Aceeaşi Românie! M-am săturat în pula mea să pun un citat/o poză/un banner pe blog iar mai apoi să o văd pe la încă 5 bloggeri din oraşul meu. La fel se întâmplă şi cu temele. Bă, pur şi simplu m-am săturat ca azi să-mi pun o temă, s-o modific, să mă chinui să o fac după gustul meu iar peste două zile să primesc zece mail-uri în care sunt rugat să o împart şi cu ei, că îmi dau un link şi-mi promovează blogul. Mi se rupe şi mie şi blogului de promovarea aia. Nu am nevoie de ea, nici de vizitatorii veniţi din partea voastră şi nici de voi! Spre deosebire de voi nu fug după vizitatori, căci altfel scriam despre Bianca Draguşanu sau orice pizdă retardă care mai e la modă acum prin ziare şi apare la ştirile mondene de la televizor în loc să scriu despre citatele lui Einsten. Unii m-au întrebat ce temă folosesc şi dacă le-o pot da şi lor că vor s-o folosească. Bineînţeles că le-am dat tema căci nu am niciun drept asupra ei, însă aici ideea este despre cum ceri ceva şi cum te exprimi atunci când vrei să primeşti ceva.

Din aceaşi listă:

• m-am săturat de elevi needucaţi!
• m-am săturat de profesori care nu te învaţă nimic dar la fiecare 3 luni ies în stradă cerând salarii mai mari şi ameninţând cu îngheţarea anului! Nu e vina noastra că aţi fost proşti timp de 20 de ani şi că aţi trăit fără să ziceţi nimic în ţara asta de căcat, care deja-mi lasă impresia că este o boală incurabilă şi pur şi simplu nu voi scăpa de ea decât dacă emigrez. Citatul cu “fruntaş în satul meu decât codaş în oraşul tău” sau cum dracu era, e un fake total.
• m-am săturat să aud “Legalizaţi Marijuana!” – NU VREAU să se legalizeze şi nici măcar tolereze. Orice puştan prins cu 0.0000000001 grame la el => şcoala de corecţie direct iar după 18 ani, pârnaie!

  Citeste mai multe »

Nu ştiu dacă şi voi aţi primit, însă eu de o săptămână şi ceva tot primesc mass-uri pe messenger cu un mesaj care sună ceva de genul ăsta:

Să afle toată ţara: Pe 19 mai va fi cel mai mare protest de după ’89 încoace… Ora 9, Piaţa Victoriei, sunt aşteptaţi peste 40.000 oameni. Români veniţi cu ce aveţi pe acasă, să dăm hoţii jos… Constanţa, Timişoara, Iaşi, Sibiu, Arad şi-au anunţat prezenţa: studenţi , suporteri , vagabonzi , pensionari revoluţionari. Cine e cu noi să dea mesajul mai departe, Mulţumim !

Oare aşa au făcut şi adevăraţii revoluţionari? Au dat mass-uri pe mess să se chinuie să strângă trei taxiuri şi să facă revoluţie? Nu prea cred. Aici totul ţine de voluntariat sau mai bine zis, dacă eşti afectat. Nu poţi face o revoluţie pentru că e cool, pentru că aşa fac ceilalţi sau pentru că e ceva anti-plictiseală. Dacă eşti nemulţumit de modul de viaţă pe care îl ai, de pensia pe care o ia mama ta, de alocaţia copilului tău, de salariul mizer pe care îl iei la finalul lunii şi pe care îl dai pe taxe + că te mai împrumuţi că să le plăteşti… atunci te duci! Faci chestia asta pentru că nu mai suporţi să trăieşti aşa şi îţi doreşti altceva. Îţi doreşti o altă viaţă, una decentă în care să nu ai grija zilei de mâine şi că nu ai ce să-i pui familiei pe masă. Ar trebui să fie ceva natural, venit de la sine din sufletul şi inima omului, nu din mintea lui!

Câteva versuri memorabile:

Un semnal de alarmă,
L-a reprezentat înainte de toate
Greva muncitorilor de la Braşov din ’87.

Azi, marţi 18 mai, la ora 00:01 organizatorii evenimentului Lecturi Urbane au lansat noul logo. Părerea mea încă nu pot s-o zic în legătură cu logo-urile că nu m-am hotărât care îmi place mai mult, prima variantă (logo-ul vechi) sau acesta nou. Fiecare are plusuri şi minusuri, poate că în timp o să realizez unele chestii şi o să mă hotărăsc care-mi place mai mult. Ei declară pe blogul oficial:

Este icon (ne lipsea unul).
Este universal.
Este al comunității.
Este semnal și este atenționare.
Este neobișnuit și parcă totuși îl știi dintotdeauna.
Este urban.
Este permisiune și încurajare într-un singur simbol.
Merge declinat pe plan local (culori diferite).
Merge stencil, pe tricouri, pe semne de carte.
Merge încercat in variante contextuale: întins pe iarba, rezemat de perete, din profil sau la geamul unui autobuz.
Este stare de fapt.
Este obiectiv de atins.

În partea de mai sus l-am pus şi eu ca să-l puteţi vedea. Acela este logo-ul pentru Lecturi Urbane Braşov. Au fost realizate mai multe, atât cel al evenimentului propriu-zis dar şi unele locale pentru oraşele unde s-a organizat Lecturi Urbane ori urmează să se organizeze. Le puteţi admira pe toate aici.

Ştiu că acum ceva timp am văzut un filmuleţ pe vimeo foarte tare, dacă mai ţin bine minte Bogdan l-a share-uit. Nu ştiu cât de realizabilă este ideea, mai ales la Braşov, însă mi se pare foarte tare. Adică nu e ceva cool, nu e ceva trendy sau mai ştiu eu ce cuvânt d-ăsta de căcat băgat în lexic de generaţia 3 minute. Mi se pare doar amuzant şi cred cu tărie că îi poate face pe oameni să uite pentru 5 minute de grijile şi problemele lor. Ar fi frumos să vezi nişte oameni de 40 de ani că se bat cu nişte perne bucurându-se ca nişte copialaşi de 5 ani când fulgii acestora zboară în stânga şi-n dreapta.

Citeste mai multe »

De Valeriu Sterian cred că ştiu foarte puţini tineri din ziua de azi. Îl ştiu pe acest artist de 2-3 ani şi l-am descoperit din greşeală, căutând o piesă semnată Codu’ Penal şi am descărcat o piesă de a lui cu acelaşi nume. În fine, se pare că mai nou e regulă în hip-hop ca artiştii să scoată câte o piesă care conţine un refren sau nişte versuri ce îi aparţin altui artist, român şi care la momentul de faţă să spunem că e puţin mai… şters (sau chiar nu mai e).

A început Guess Who cu piesa “Noi în anul 2000″ – piesă originală scrisă de Horia Moculescu. Mai apoi, a urmat Zeppelin – “Doină de Barbados” cu Tudor Gheorge pe fundal pe ici pe colo, iar acum, mai nou: Bug Mafia – “Bag Pula-n Lume Şi V-o Fac Cadou”. Mda, nu-mi place nici refrenul cântat de Villy dar nici strofele lor. Piesa “Natural” a fost de 3x mai tare, ca Tatu.

Nu am înţeles deocamdată de ce au ales să folosească refrenul piesei “Amintire cu haiduci”. Totuşi, e de remarcat că Tataee a zis ceva despre Sterian la finalul piesei. Măcar atât, că poate aşa mai caută câţiva pe google să afle cine e ăla, că cine ştie ce dracu or mai crede ăştia, că e vreun şmecher de prin Pantelimon.

După cum probabil vedeţi, pe blogul meu au mai apărut câteva chestii şi mici îmbunătăţiri. În primul rând: în sidebar, sub cele două bannere a apărut searchbar-ul. Multă lume mi-a zis “cum să caut să citesc articolul X” ? Se pare că nu toată lumea ştie să-l folosească pe Google la maxim, aşa că de acum puteţi caută articolele după titlu sau cuvinte cheie.

Am zis mai devreme de cele două bannere. Primul banner are legătură cu Lecturi Urbane, iar al doilea cu azicitesc.com. Azi Citesc este un fel de bibliotecă virtuală. Mulţi dintre noi petrec foarte mult timp în faţa calculatorului sau a laptopului, poate chiar mai mult decât ar trebui şi bineînţeles că pentru noi este foarte greu să ne punem în pat şi să ne apucăm de citit o carte. Ne e mult mai uşor să citim ceva digital, astfel că s-au invendat ebooks-urile care prin traducere ar veni cărţile digitale ce se găsesc în diferite formate: pdf, doc., docx. Aceste cărţi se pot citi şi pe ereadere (dacă deţineţi unul) dar şi pe telefoanele mai avansate, gen smartphone, astfel le puteţi savura şi în mijlocul de transport, la servici, cât aşteptaţi metroul etc.

Pe blog a apărut o nouă pagină, şi anume “Criminal Minds“. Ce conţine această pagină? Păi e simplu. În primul rând, titul ei vine de la binecunoscutul serial de care v-am povestit aici şi conţine toate citatele din serial până la momentul de faţă. Fiecare episod din serial începe şi se termină cu un citat celebru.  Einstein, Nietzsche, Shakespeare, Confucius, Lincoln, Luther, toţi şi-au dat mâna şi au pus bazele acestui serial psihologic fantastic. Pe lângă această pagină, o să urmeze în scurt timp o categorie nouă, numită “Scrieri”. Ce fel de scrieri? Scrierile mele aşternute pe foaie ce m-am gândit să le dau viaţă într-o anume stare sau anumit punct al vieţii. Până acum am făcut acest lucru pe Voci De Oracole. Acela era un mic blog ce concentra scrierile unor tineri adolescenţi cu vise şi speranţe mari.  Am ajuns la concluzia că e mai bine să abandonez acel proiect, astfel că mi-am şters toate posturile de acolo şi le voi publica iar aici, pe blogul personal, urmând ca mai apoi să continui seria.

Iată că încet-încet încep să se mişte şi oamenii din Braşov şi să mai organizeze pe ici pe colo câte un eveniment. Ce e #Fotbaltweetmeet #Braşov ? Păi, să-l descompunem: fotbal – tweet – meet, Braşov. O întâlnire sportivă a oamenilor de pe twitter (se acceptă şi bloggeri) din Braşov. Ce se întâmplă acolo? Se joacă sportul rege (din punct de vedere al numărului de oameni de pe planetă ce-l practică). Nu se vrea a fi nu ştiu ce întâlnire profesionistă, iar totul este văzut ca un eveniment menit să te scoată din casă, să uiţi de probleme şi să te deconecteze de viaţa cotidiană, social media şi multe altele.

A mai existat o asemenea întâlnire organizată de bloggerii din Braşov, însă sub alt nume, la care am participat şi eu şi pot să vă spun că a fost foarte tare. Prima ediţie de #Fotbaltweetmeet #Braşov este organizată de Alex Trofim iar totul se va întâmpla în data de 17 aprilie 2010, ora 13, la Şcoala Generală Nr. 28. În acest moment sunt cam 20-25 de oameni anunţaţi, însă mai puteţi participa. Pentru a vă anunţa prezenţa trebuie să lăsaţi un comentariu pe blogul lui Alex sau să-l contactaţi pe messenger. Tot la el veţi găsi mai multe detalii + afişul evenimentului, dar şi o hartă specială pentru a afla unde găsiţi Şcoala nr. 28.

Titlul ar putea fi doar o simplă întrebare adresată unor prieteni, dacă le pot zice aşa. Odată, eram cu ei la un pahar de poveşti şi printre subiectele de discuţii s-a strecurat şi “sex & relaţii”. Am discutat noi ce-am discutat până într-un anumit punct, când unul dintre noi s-a apucat să vorbească despre experietene lui sexuale şi să se dea mare. Mai mare decât este. N-am vrut să-i stricăm filmul omului aşa că l-am lăsat să vorbească singur şi să părem cât de cât interesaţi şi absorbiţi de poveştile lui. Partea mai nasoală a fost că el a crezut că pe noi chiar ne interesează aşa că a tot vorbit, cam treizeci – patruzeci de minute. La un momentdat ne-am plictisit, aşa că m-am trezit să-l întreb: bă, fără nicio legătură, am auzit zilele trecute undeva de  ‘clitoris’, ce-i ăla? L-a început s-a tot prefăcut că nu înţelege, că nu ştiu ce, iar într-un târziu a recunoscut că nu ştie. Bun, nu asta e problema. Ne-am născut proşti şi îmbătrânim încercând să aflăm tot mai multe despre universul ăsta şi tot ceea ce ne înconjoară. Nu vom putea să le ştim niciodată pe toate! dar măcar hai să încercăm.

Ideea este alta: de ce vorbiţi când sunteţi în necunoştinţă de cauză? M-am săturat de farisei d-ăştia care dau lecţii şi teme, dar când îi pui s-o demonstreze nu au teoreme. Am observat că românul ştie să facă bine un singur lucru: să se afle-n treabă. El dacă învaţă ceva, nu învaţă ca să ştie mai departe, în viaţă, ci pentru că i se cere. Cam aşa a înţeles el şi partea cu sexul: e un act de satisfacere a unor plăceri carnale, dar pur personale. Dacă tu te-ai satisfăcut, e ok, chiar dacă celălalt partener s-a plictisit sau nu i-a plăcut. Nu ştiu, dar din punctul meu de vedere nu ar trebui să fie aşa.

Citeste mai multe »

Da, doar că am fost prezent acolo cu spiritul, urmărindu-i pe speakerii prezenţi la Hotel Howard Johnson prin steam-ul asigurat de Radio Lynx. Cu siguranţă cei mai mulţi care citesc acest post nu ştiu ce este Optimism 2010 şi … cam care e treaba cu evenimentul ăsta. Nu-i nimic, nici eu n-am ştiut până zilele trecute şi chiar nu mi-a păsat, până azi, când mai mulţi prieteni m-au stresat pe twitter. Eu, mai nou, mi-am setat telefonul să-mi preia tweeturile şi să mi le trimită sub formă de mesaje. Vă daţi seama că zilnic primesc în jur de 60-70 de mesaje (doar atâtea deoarece mi-am setat să le primesc doar de la câţiva prieteni, că dacă le primeam de la toţi cei cărora le-am dat follow, cred că treceam lejer de 200 de mesaje pe zi). În fine, trecem la subiect:

Optimism: Concepţie asupra vieţii dominată de încredere în viitor şi în oameni. Tendinţa de a vedea părţile pozitive ale oamenilor şi ale realităţii

Acest citat a spus chiar totul despre acest eveniment, rămânând să mai adaug că la acest eveniment au fost invitaţi să vorbească Cabral Ibacka, Mihai Sturzu, Cristian Lupşa, Adrian Soare şi încă câţiva pe care o să-i enumăr ceva mai încolo.

Citeste mai multe »

Deci la fiecare revenire d-asta în blogosferă, o să scriu un “hellow world, again!”. După cum se vede am schimbat iar tema, aceasta fiind nou-nouţă pe net şi pe această cale îi mulţumesc lui Iustin că mi-a aruncat-o în ochi şi promit să dau o bere când vii la Braşov.

De ce nu am mai scris? (că mă tot întreabă lumea pe messenger). Păi, deoarece am foarte puţin timp liber, iar când îl mai am, prefer să-l omor cu altceva. Pe mine mă aleargă Cronos neîncetat, aşa că nu eu sunt de vină. Dacă pe blog nu am mai scris, am activat cât de cât pe contul de Twitter, unde de curând am trecut de 3000 de tweeturi, ocazie cu care mi s-a zis că sunt spammer. Eh, nu mă supăr, ci chiar mă bucur de spam-ul pe care-l fac (ha!).

Deşi nu am mai scris, n-am părăsit blogosfera total şi am văzut unele chestii care mi-au plăcut foarte mult şi pe care am zis că o să le şi pomenesc pe aici:

• am văzut că Alphablog a crescut foarte mult (ca blogger) şi scrie foarte fain, deşi nu am timp să îi şi comentez pe blog, iar subiectele nu sunt unele de top. Chestia asta mă bucură cel mai mult! M-am săturat de bloggerii ăştia care se laudă cu vizitatori şi cu comentarii şi alte statistici idioate dar ei scriu numa despre subiectele fierbinţi din ţară şi de afară, alături de porno ăla furnizat în cantităţi mai mari decât ăia de la Cancan şi Liberatea, la un loc.
• printre cei care i-am mai citit în această perioadă se numără: Dan Vişan, bineînteles, pe care o să-l citesc mereu căci scrie în cel mai tare mod. Caterincă 99 %, deşi zice doar purul adevăr despre mulţi şi multe. Tot la categoria ‘bloggeri citiţi’, în ordinea numerelor de pe tricou: Cătălin Dogariu, Iustinian Popa, SubTâmpa.

unii dintre voi poate stiu, altii poate nu. cert este ca inainte sa am acest domeniu, am mai avut unul insa am renuntat la el. inainte sa il inchid, am facut un backup (insa nici acuma nu stiu daca asta pe care il am in calculator este ultimul) dar nu am reusit sa-l import aici la momentul potrivit, iar acum nu prea mai are rost. am hotarat totusi sa re-editez si re-public cateva articole, mai vechi care mie imi plac foarte mult.

bineinteles, nu o sa public aceleasi si aceleasi articole. insa voi face o selectie si ceea ce cred eu ca merita, va fi publicat. sper ca de data aceasta sa nu apara nicio problema de duplicate content sau mai stiu eu ce, sa-mi mai iau ban de la google sau chestii d-astea, deoarece am un talent … si google cu ai sai roboti ma iubeste. NOT

Citeste mai multe »

na ca asta a picat foarte fain pentru unii, ca de exemplu aia de la antena1, dar foarte nasol pentru altii: angajatii respectivei firme au aflat astazi ca realitatea tv e in prag de faliment. deci, recapitulam: mai sunt mai putin de doua saptamani pana la craciun si cateva sute de persoane tocmai au aflat ca agentia la care lucreaza e in prag de faliment. va dati seama cum e? unul se pare ca a si suferit un infarct azi, la auzul stirii.

sorin ovidiu vantu, e in mare belea. (o fi coada lui basescu?) trustul realitatea catavencu renunta la publicatiile tiparite intr-un numar de 5 (cotidianul, revista tabu, bussines standard, 24 fun si academia catavencu) si se pare ca si la agentia de presa NewsIn, iar realitatea fm se va transforma in varianta audio a realitatii tv. dintre toate acestea, singura care mai tenteaza este realitatea tv. si se pare ca omul de afaceri sorin o.v. doar pe aceasta este dispus sa o salveze.