Azi, marţi 18 mai, la ora 00:01 organizatorii evenimentului Lecturi Urbane au lansat noul logo. Părerea mea încă nu pot s-o zic în legătură cu logo-urile că nu m-am hotărât care îmi place mai mult, prima variantă (logo-ul vechi) sau acesta nou. Fiecare are plusuri şi minusuri, poate că în timp o să realizez unele chestii şi o să mă hotărăsc care-mi place mai mult. Ei declară pe blogul oficial:

Este icon (ne lipsea unul).
Este universal.
Este al comunității.
Este semnal și este atenționare.
Este neobișnuit și parcă totuși îl știi dintotdeauna.
Este urban.
Este permisiune și încurajare într-un singur simbol.
Merge declinat pe plan local (culori diferite).
Merge stencil, pe tricouri, pe semne de carte.
Merge încercat in variante contextuale: întins pe iarba, rezemat de perete, din profil sau la geamul unui autobuz.
Este stare de fapt.
Este obiectiv de atins.

În partea de mai sus l-am pus şi eu ca să-l puteţi vedea. Acela este logo-ul pentru Lecturi Urbane Braşov. Au fost realizate mai multe, atât cel al evenimentului propriu-zis dar şi unele locale pentru oraşele unde s-a organizat Lecturi Urbane ori urmează să se organizeze. Le puteţi admira pe toate aici.

Acum câteva zile, tocmai ce-am terminat ultimul episod din primul sezon The Vampire Diaries. Nu ştiu câţi vă uitaţi la el sau la câţi vă plac poveştile astea cu vampiri & stuff, însă mie ăsta şi cu True Blood îmi plac foarte mult. Deci a se înţelege că îmi plac cărţile & filmele cu vampiri, însă cele făcute calumea şi cu actori ok (aici excluzând filmul ăla pentru copile neîmplinite sexual).

Serialul The Vampire Diaries este făcut după trilogia cu acelaşi nume. Prima carte a trilogiei a fost lansată în anul 1991, cu 10 ani înainte de primul volum din True Blood/Vampirii Sudului şi cu vreo 15 înainte de Twilight/Amurg. Lisa Jane Smith este o autoare de science-fiction/fantasy, horror şi romance pentru publicul aflat la vârsta adolescenţei. Toată povestea începe în Italia renascentistă când fraţii Salvadore, Ştefan şi Damon se îndrăgostesc nebuneşte de o frumoasă vampiriţa numită Katherine. Iubindu-i pe amândoi, Katherine alege să se sinucidă, iar cei doi rămân neconsolaţi şi duşmani pe veci, căci şi ei au devenit nemuritori.

Citeste mai multe »

A mai trecut o lună, a mai trecut o ediţie de Lecturi Urbane, iar totul e bine când se termină cu bine. Aşa-i? De această dată nu am mai fost ajutaţi de voluntarii de prin alte oraşe, cum a fost la prima ediţie când au venit 20-30 de voluntari de la Bucureşti. Ne-am descurcat şi singuri, şi zic eu că totul a decurs foarte bine.

Ne-am întâlnit pe la ora 12:30 în faţa Bibliotecii Judeţene şi am stabilit cum se va desfăşura evenimentul, împărţind sarcinile iar mai apoi fiecare având obligaţia să-şi aleagă două cărţi pe care ulterior le-a împărţit oamenilor. Ca şi la prima întâlnire, organizarea a fost foarte bună şi ţin să-i felicit pe cei din echipa lecturilor pentru toată munca depusă, chiar dacă au întâmpinat câteva chestii care ne-au dat planul peste cap: cum ar fi faptul că vântul era foarte puternic iar apa fântânii arteziene ajungea direct pe noi în caz că stăteam împrejurul ei sau pe băncile din apropiere. Toată problema a fost rezolvată cu 2-3 mutări la bancutele dinspre Biserica Neagră, iar mai apoi pe scările acelea micuţe din apropierea intrării pe strada Republicii.

După 30-40 de minute de citit efectiv, voluntarii au început să se ridice şi să se plimbe printre oameni făcând cunoscut proiectul Lecturi Urbane şi scopul acestuia. M-am simţit extraordinar când i-am spus unui bătrânel despre Lecturi Urbane şi despre ce înseamnă acest proiect, când i-am zis despre citit şi când i-am oferit o carte îndemnându-l să o citească iar mai apoi să o dea mai departe. Punctul culminant a fost când el s-a arătat interesat şi m-a întrebat dacă această acţiune se petrece doar la Braşov sau şi în alte oraşe, semn că oamenilor chiar le păsa de acest eveniment iar cititul chiar merită promovat.

Citeste mai multe »

A trecut aproape o lună de la prima ediţie de Lecturi Urbane Braşov, şi iată că a venit timpul să aibă loc şi cea de a doua întâlnire a cititorilor urbani, Lecturi Urbane Braşov #2:

Când? Unde? Cum?

Duminică, 16 mai, ora 13. Ca şi data trecută, evenimentul va avea loc în Piaţa Sfatului. Voluntarii care vor să participe la proiect sunt rugaţi să vină la ora 12:20 în faţa bibliotecii judeţene George Bariţiu din Livada Poştei. Acolo se va stabili exact cum se va desfăşura totul.

De asemnea, dacă cumva aţi uitat, sunteţi rugaţi să vă înscrieţi pe pagina Participă pentru a-i ajuta pe organizatori să ţină o evidenţă a numărului de participanţi. Nu este obligatoriu, însă este binevenită. În continuare, dacă vreţi să donaţi cărţi ce vor fi distribuite în cadrul evenimentului, o puteţi face la următoarele puncte:

* Librăria Şt.O. Iosif
* Librăria Carturesti
* sediul central al Bibliotecii Judeţene
* Anticariatul Aldus (lângă Biserica Neagră)

De preferat ar fi ca aceste cărţi donate să fie de beletristică, fără cărţi cu tente religioase sau alte asemenea. Dacă vreţi să aflaţi mai multe puteţi intra pe blogul oficial sau pe facebook.

Poate că postul ăsta vine puţin cam târziu, cam prea târziu, dar nu am avut absolut deloc timp să scriu, iar când am avut, nu am avut la ce. Deci după cum urmează, am zis să scriu acum câteva păreri despre ceea ce s-a întâmplat la Lecturi Urbane Braşov (prima ediţie). Dacă e să vorbim despre organizarea evenimentului & stuff… numai laude! Totul a decurs foarte bine din punctul meu de vedere, iar meritele sunt ale celor care s-au implicat activ în acest proiect. În primul rând Ionuţ Popescu a făcut o treabă foarte bună, dar şi restul echipei printre care îi enumăr pe: Adriana, Luana, Mihai, Andrei. Toţi şi-au dat silinţa şi interesul ca acest eveniment să iasă aşa cum ar trebui, şi pe bună dreptate, cred că a şi ieşit.

Prima ediţie a lecturilor urbane braşovene a fost nasoală din următoarele motive:

• unii din voluntarii din bucureşti au venit cu impresii de mari organizatori. Nu uitaţi că oamenii au venit la eveniment pentru că aşa au simţit ei, că fac chestia asta în primul rând pentru ei şi nu pentru că i-aţi chemat voi sau mai ştiu eu ce căcat, aşa că nu încercaţi să-i forţaţi să facă aşa sau invers.
• au fost oameni care “promovau cititul” cu căştile de la mp3 în urechi şi cu ochelarii de soare pe nas. Hai nu pe bune, cum aţi reuşit frate să citiţi cu ochelarii la ochi? O mică rugăminte adresată vouă: dacă faceţi chestia asta sau participaţi şi “susţineţi cititul” doar că să primiţi link-uri de la X sau Y blogger din bucureşti pe blogul lor sau să vă puneţi pozele făcute la eveniment pe hi5 sau facebook… n-aţi înţeles absolut nimic! (Apropo: care-i faza cu pozele de la LU pe facebook? Ce demonstraţi cu asta? Că sunteţi nişte inteligenţi?) Aş prefera să ştiu că au fost zece oameni în total la lecturi urbane braşov, dar care au citit, nu s-au uitat după curvele îmbrăcate în latex ce se învârt în jurul fântânii arteziene. Mulţumesc!

Ar mai fi câte ceva de zis legat de oamenii care au participat şi despre atitudinea lor dar chiar nu mai are rost. Consider că am atins punctele cele mai sensibile, dacă le pot numi aşa. Sper ca pe viitor oamenii să fie mai serioşi şi să participe cu cap. Degeaba vii şi participi la lecturi urbane, susţii cititul, dar în particular ai două cărţi citite într-un interval de 12 luni. N-aţi făcut nimic, doar vă minţiţi pe voi!

În primul rând ne bucurăm foarte mult căci evenimentul nu a rămas doar un ecou iar feedback-ul primit e foarte bun. Am primit donaţii importante de cărţi, iar de curând cei de la librăria online de limba engleză – Okian, ne-au oferit o serie importantă de cărţi în limba engleză. Puteţi vedea ce cărţi am primit în postul scris de Luana. Le puteţi lua direct de la noi duminică pe 18 aprilie, în Piaţa Sfatului la ora 13, sau de pe www.okian.ro

Alte noutăţi ar fi acelea că Lecturi Urbane Braşov a apărut în revista Zile şi Nopţi, atât în varianta offline dar şi cea online, iar despre eveniment puteţi citi aici la pagina 11. Mai mult, acest eveniment a început să fie promovat şi pe radio, iar Magic FM ne ajută din plin cu două spoturi. Le puteţi asculta mai jos:

Dacă vreţi să aflaţi mai multe puteţi vizita brasov.orasulciteste.ro sau pagina noastră de facebook. De asemenea, puteţi urmări discuţiile de pe twitter legate de Lecturi Urbane folosind hashtag-ul #lecturiurbane.

Sunt sigur că v-aţi uitat măcar o singură dată la un film care este făcut după o carte. Ceea ce mă interesează pe mine e: ce vă plac mai mult? Cărţile sau ecranizările? Care vă atrage mai mult şi simţiţi că a spus povestea mai bine?

Personal, prefer cărţile, deşi de multe ori mi s-a întâmplat să parcurg poveştile invers: adică mai întâi să văd filmele, iar de abia apoi să mă apuc să citesc cărţile. Prima experienţă de acest fel cred că am avut-o cu “P.S. I love you“. Mai întâi am văzut filmul, nu ştiu ce m-a făcut să mă uit la el căci nu prea mă uit la filme d-astea romantice, iar peste ceva timp am găsit şi cartea scrisă de Cecciclia Ahern într-o librărie şi mi-am cumpărat-o. Pe vremea când am văzut filmul nici nu ştiam că există şi o carte cu acelaşi nume (după care a fost făcut filmul) şi am fost foarte surprins când am găsit-o. Deoarece îmi plăcuse filmul foarte mult, mi-am cumpărat-o direct, iar cartea mi s-a părut şi mai bună.

Al doilea exemplu de acest fel ar fi “Codul lui Da Vinci“. M-am uitat la film deoarece auzisem foarte multe păreri despre el, atât bune cât şi rele, iar pe diferite site-uri acest film a creat discuţii aprinse de dimensiuni foarte mari. Mă întrebam de ce e atât de discutat + că auzisem că Vaticanul a avut ceva de comentat la adresa lui. După ce am văzut filmul, la câteva luni, am citit şi romanul scris de Dan Brown sub formă de e-book. Ambele mi s-au părut extrem de bune, însă pot să zic că romanul a fost de două ori peste. În primul rând, spaţiul de desfăşurare a acţiunii este mult mai mare iar detaliile nu sunt trecute cu vederea. Bineînţeles, un film nu poate cuprinde toată acţiunea unei cărţi pentru că astfel ar dura mai mult de patru ore, riscând să cadă în extrema cealaltă şi să plictisească publicul.

Citeste mai multe »

V-am mai zis de Lecturi Urbane aici, unde v-am explicat cam ce se întâmplă la acest eveniment, unde se întâmplă şi ce şi cum, iar aici v-am zis unde puteţi dona cărţile pe care nu le mai folosiţi iar noi le putem dărui oamenilor. De câteva zile au apărut noi informaţii despre acest eveniment. Cel mai important ar fi faptul că a apărut şi afişul, care în curând sperăm să-l regăsim şi prin liceele din Braşov. Dacă vreţi să aflaţi mai multe, vă invit să citiţi articolul acesta scris de Adriana.

Pe lângă partenerii mai vechi precum Librăria Carturesti, Librăria St. O. Iosif, Bibliotecă Judeţeană “George Bariţiu” le mulţumim şi celor de la Magic Fm şi Libris. Nu uitaţi, oriunde v-aţi afla, în parc, autobuz, tren sau fast-food, o pagină de carte este binevenită!

P.S.: la Lecturi Urbane Braşov vor veni şi 30 de voluntari din Bucureşti împreună cu Adrian Ciubotaru, omul care poate transforma România într-un loc mai bun.

P.S.2: mai multe despre Lecturi Urbane pe blogul oficial, twitter şi facebook.

V-am zis zilele trecute într-un post despre Lecturi Urbane, ce înseamnă acest eveniment, ce se întâmplă acolo şi cam tot ceea ce ţine de asta, cu indicaţia că voi reveni cu detalii pe parcurs ce ne apropiem de data de 18 aprilie 2010. Ieri, pe blogul oficial al lecturilor urbane Braşov a fost publicat un nou articol ce conţine informaţii referitoare la locurile unde puteţi face donaţii de cărţi.

Astfel, puteţi dona cărţile pe care nu le mai folosiţi la următoarele puncte din Braşov:

• Librăria Cărtureşti
• Librăria St. O. Iosif
• Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu”
• Anticariatul Aldus – este lângă Biserica Neagră
• Căminul 8, camera 103, Memo

Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre Lecturi Urbane Braşov, puteţi intra pe facebook sau pe twitter.

Statisticile prostesc, în statistic dacă vorbesc / Aflii că 2 % din români citesc / Fără ziare sau versuri de manele / Prospecte de prezervative, subtitrări la telenovele.

Deşi pare dur şi mulţi ar spune că nu este adevărat, Bitza doar zice pur şi simplu adevărul. Unii dintre voi poate că aţi auzit de ceva timp de Lecturi Urbane, din diferite locuri: twitter, bloguri, tv. Pentru cei care nu au auzit până acum,  treaba stă în felul următor:

Lecturi Urbane este un proiect de implicare civică iniţiat de civika.ro ce are scopul de-a promova lectura în locurile publice şi în mijloacele de transport în comun – în particular şi actul cititului în general.

Prima oară acest eveniment, un fel de flashmob, a fost organizat în Bucureşti, iar toată acţiunea s-a petrecut în metrou. Obiectivul principal al evenimentului era încurajarea lecturii şi cultivarea interesului pentru cărţi în rândul bucureştenilor, însă, în diferite oraşe din ţară s-a creat efectul: “foarte tare, şi noi trebuie să avem aşa ceva!” aşa că uşor uşor, acest eveniment a început să fie promovat şi în Cluj şi Târgu Mureş.

Iată că a venit rândul Braşovului, iar prima ediţia de Lecturi Urbane are loc în data de 18 aprilie 2010, în Piaţa Sfatului, la ora 13 cel mai probabil, însă ora se poate modifica pe parcurs pentru a le permite şi voluntarilor din Bucureşti să ajungă la timp. Daca vrei să participi, tot ceea ce trebuie să faci este să te înscrii prin formularul acesta.

În ce constă de fapt acest eveniment (mai pe româneşte)? Mai mulţi oameni se întâlnesc într-un loc public, îşi deschid cărţile şi se apucă să citească. Simplu şi la obiect. Totul se va sfârşi cu participanţii în calitate de Moş Crăciun, astfel, ei împărţind diferite cărţi tuturor celor care le primesc cu braţele deschise şi promit că le vor citi. Deocamdată, fiind la început, acest eveniment nu este susţinut îndeajuns de mult de către cei care ar trebui s-o facă, astfel neexistând nici sponsori, deci cărţile vor fi într-un număr destul de mic. Organizatorii au găsit şi o soluţie: la librăria Cărtureşti (Braşov) a fost amplasată o cutie, unde braşovenii care au cărţi şi nu le mai folosesc le pot dona. Această cutie se află chiar la intrare, lângă casa de marcat a librăriei.

Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre lecturi urbane în Braşov, puteţi intra pe subdomeniul oficial brasov.orasulciteste.ro sau dacă aveţi cont pe facebook aici. De asemenea, dacă folosiţi twitter-ul puteţi urmări discuţiile despre acest subiect folosind hashtag-ul: #lecturiurbane.

P.S. În curând, mai multe detalii.

Ce frumoasă e şcoala uneori, dacă ştii s-o faci frumoasă. Astăzi, după primele două ore (de sport), aveam Fizică. O materie care niciodata nu mi-a plăcut. În generală am avut diriga de fizică, însă numa Fizică nu făceam noi la ore, aşa că niciodata nu am reuţit să înţeleg materia asta cum trebuie. Nici ea nu mă place, dar nici eu nu o plac.

Am intrat frumos în clasă şi am întrebat ce temă am avut, gândindu-mă că trebuia să facem în prealabil vreo problemă sau două. Na, faza mai nasoală a fost când am aflat ce aveam. Erau două pagini de caiet studenţesc, pline cu definiţii. Bineînteles, când îţi zica, francfaci o temă, trebuie să şi ştii ce ai scris, astfel vei pica de prost. De scris, puteam să scriu până venea profa, însă .. să şi învăţ, era totuşi prea mult pentru puterile mele de om normal :d. Bineînteles, am luat un coleg ok cu mine şi am plecat de la şcoală. Am mai sunat un coleg care tocmai plecase de la şcoala (prin împrejurimi) şi ne-am întâlnit pe o străduţă din centru.

Bă, ce facem? dacă tot nu mergem la oră .. (doar nu stăm în ploaie!)

Soluţia a venit rapid: barul preferat ne aşteaptă! Am coborât pe Republicii, am ajuns la gangul potrivit, am făcut stânga, apoi dreapta şi … eram la finalul cursei. Cum afară era frig şi urât, iar ploaia îţi tot dădea bătăi de cap, ne-am hotărât să ne luăm câte o cană cu vin fiert. O idee excelentă, căci de cafea mă plictisisem deja, iar berea .. nu o ador pe vremea asta. Faza cea mai tare a fost după ce ne-au venit cănile. Fiecare, pe rând, ne-am scos cartea pe care o citim în momentul de faţă şi ne-am pus pe treabă. Un peisaj extraordinar după părerea mea. Adică, am chiulit de la şcoală, ne-am luat ceva să ne încălzim şi .. nu am pierdut chiar aiurea timpul. Ne-am apucat de citit, un lucru pe care chiar îl facem cu plăcere. Însă, citim ce ne place nouă .. nu zeci de mii de romane băgate pe gât de către profesorii de română despre ţăranii români de pe vremurile demult apuse. Încet-încet, am început să dăm pagină cu pagină din “Memoriile unei gheişe“, “Codul lui Da Vinci” şi “Cronicile din Narnia“. Faza mai nasoală a fost că acele cărţi, împreună cu mirosul puternic de vin fiert cu scorţişoara ne-a ţinut pe loc şi nu am mers nici la ora următoare, franceză, însă nu ne-am supărat, iar la sfârşit am promis că o să mai repetăm experienţa. Sincer .. prefer să merg într-un bar, să beau ceva şi să citesc, decât să stau la şcoală, să-mi povestească profesoara despre cum i-a murit soacra, călcată de un Jeep, chiar dacă ea era pe trotuar. Nici după 1-2 săptămâni nu-mi pot da seama de ce a ţinut morţiş să ne zică chestia asta, căci chiar nu ne interesa, dar .. aştia sunt profesorii din ziua de azi. Iar dacă îndrăzneam să vorbesc cu un coleg, îmi mai şi atrăgea atenţia că .. nu sunt atent şi deranjez ora. Defapt, singura care o deranja, era chiar ea.

… sau “Frumoasa şi Bestia” în varianta 2.0! N-am citit cărţile, dar nici nu am de gând s-o fac, însă … m-am uitat la film. Şi l-am văzut, mai mult forţat, căci din proprie iniţiativă, nu mi-aş fi pierdut timpul cu aşa ceva. Filmul ăsta a fost ridicat în slăvi mai mult decât oricare alt film (cel puţin în România).  Nu pot să zic că nu mi-a plăcut, însă nu este un film de nota 10, ci de şapte! Maxim! Nu înţeleg de ce toate fetele astea neîmplinite sexual văd atâta romantism, atâta dramatism şi alte căcaturi în el. Am văzut filme de zece ori mai bune, care n-au fost ridicate în slăvi atâta. Dar aşa e românul … consumator de căcat, dat cu ciocolată pe deasupra.

Zilele trecute, cineva mi-a zis: “bă, să citeşti cărţile că sunt mult prea tari! merită!”. E nu zău? Bă, sunt atâţia scriitori pe lume, începând de la Dostoievski, Twain, Clavell, Verne, Tolstoi, Shakespeare, Alighieri, Balzac iar lista poate continua .. şi voi aţi ales s-o citiţi pe Stephenie Meyer? Care până mai ieri era un nimeni? Şi ce poţi învăţa dintr-o asemenea carte? Nu zic că nu e bine să o citeşti, doar că, mi se pare mult mai ok să citesc o carte scrisă de Balzac din care pot învăţa mult mult mult mai multe lucruri decât dintr-o carte insipirata după alte poveşti. Da, poate că acuma o să ziceţi că ceea ce spun eu este o aberaţie, dar chiar aşa este! Apucaţi-vă şi citiţi Charlaine Harris – “Vampirii Sudului”! O să vedeţi. După aceste cărţi, a fost făcut serialul True Blood şi pe lângă Twilight .. este ca Mircea Diaconu, mare actor în faţa lui De Niro! Şi că tot suntem la povestea din Twilight, de ce nu e originală? Vampirii mai nou au Volvo? Pot sta la lumina? Tâmpenii schimbate doar ca să nu pară chiar atât de sugestiv că sunt copiate.

Citeste mai multe »