Căci aşa se scrie istoria: ce-a fost odată dramă azi e farsă. Doar că lucrul cel mai dramatic de pe lume e tocmai această farsă continuă în care noi, cei moderni, ne ducem viaţa. Oamenii acelor epoci trăiau în mizerie până-n gât, habar n-aveau de cele mai mari binefaceri ale civilizaţiei: closetul cu apă, periuţa de dinţi şi tampoanele igienice. Sănătatea şi viaţa le erau ameninţate clipă de clipă, piereau ca muştele la orice molimă, erau jupuiţi de vii pentru un filioque oarecare, aveau dinţii stricaţi şi duhneau ca viezurii, dar măcare îşi trăiau viaţa lor, în trupul lor grosolan învelit în cârpe. Pe când noi, noi, epigonii? Păi, trăim şi noi un fel de realitate, pe Messenger, pe YouTube şi pe World of Warcraft asumându-ne nume şi identităţi false, care devin încet-încet mai adevărate decât propriul nostru trup şi propria noastră viaţă.

Cópii fără original, oameni fără credinţe şi valori, vieţuim şi noi cumva – e adevărat, igienic şi confortabil – de vreme ce tot ne-am născut. Dar cum naiba să nu-i invidiezi câteodată din tot sufletul pe acei oameni care aveau ca singur gadget destinul?

P.S. citatul de mai sus face parte din cartea “Frumoasele străine” – Mircea Cărtărescu, povestioara cu acelaşi nume. Articolul ăsta fiind ca un fel de apropo la ce declara el pe aici. Mare dreptate…

Eu nu citesc bloguri. M-am săturat de atâţia retarzi care scriu despre toate căcaturile care se caută. Puţini mai sunt ăia originali, old school, cum îmi place mie să zic… şi nu prea mai am timp să-i citesc. Totuşi, azi nu ştiu cum dracu am dat pentru un articol magistral. Nimeni nu putea să zică ceva mai bun de atât. M-am hotărât pe loc că e cel mai bun de cum l-am văzut, şi deşi mi-am promis mie că nu o să scriu despre căcatul ăsta de eveniment, sau acţiune, sau ce dracu vrea să fie, tot o să conţină numele ăla. Deci: Ecologizare? PAS!

“Let’s do it, România” e pentru a avea o ţară curată? Hai să fim serioşi. Într-o lună, dacă mai e vreme frumoasă, sau cel târziu în primăvară, mizeria e la loc. Pentru a da o lecţie cuiva? Ei, nu mai spune! Aceia care îşi lasă gunoiul în poiană sau la marginea drumului sunt cei care claxonează la nunţi, care scuipă pe trotuare, care înjură cu voce tare în public, care nu dau locul bătrânilor în autobuz, care îşi parchează maşina ocupând tot trotuarul, care nu-şi închid telefoanele la cinema, care pun muzica la maxim în maşini, restaurante şi acasă, care îşi aruncă tampoanele folosite lângă toaletă, nu în gunoi, şi altele de acest gen.

Oameni ca ăştia nu o să înveţe niciodată nimic. Dacă nu s-au deprins în 20 de ani să fie civilizaţi, nu or să fie nici de acum înainte. Sunt o cauză pierdută, iar eu nu am apetenţă să lupt pentru cauzele pierdute. În plus, m-am săturat până peste cap de valul ăsta de ecologizare care a lovit ţara şi de asociaţiile de tot felul care îl promovează pe bani grei. Mai nou, nu eşti “trendy” dacă nu cureţi un munte, nu plantezi un copac sau nu mergi cu bicicleta. Dă bine în CV să faci toate astea, eşti european de soi, nu or’ş’cine.

Ei, bine, am decis că nu vreau să fiu “trendy”! şi-mi voi cumpăra cizme de cauciu că pot trece liniştit printre gunoaie.

Felicitări Laura Laurenţiu!

Simt nevoia să mă repet: bă, e mult mai uşor să aloci toate cele şi să investeşti în a învăţa populaţia că nu e ok să arunce pe jos, să înveţi cretinii că nu e bine şi aşa mai departe, decât să stai din x în x timp să strângi după ei. Oricum, gunoaiele vor reveni, chiar dacă voi faceţi curat acum. Unele generaţii pleacă de pe această lume, altele vin. Veţi sta să curăţaţi după fiecare? Da…

Aş avea nevoie de un fundal negru pentru acest articol, însă din păcate nu-l am. Înainte de a citi textul, aş prefera să daţi play melodiei. Nu ştiu dacă voi putea să fiu coerent în textul ăsta, şi nici nu urmăresc să fiu. Tocmai ce-am terminat de vizionat primul episod din sezonul şase al serialului Criminal Minds.

Ideea episodului era bazată pe actele sadice făcute de un criminal psihopat, care omora oameni pentru că avea impresia că aşa îi scapă de ce e rău în această viaţă, că îi eliberează. La sfârşit, fetiţa unui poliţist a rămas fără nicio rudă, acestea fiind ucise de către acel om. Pur şi simplu nu înţeleg unele lucruri de pe lumea asta. Şi cu siguranţă nu voi reuşi să le înţeleg niciodată.

Mereu când văd, aud, astfel de poveşti şi conştientizez că sunt reale, în minte am doar un gând şi doar o speranţă: că persoanele ca Dexter chiar există pe această lume. Şi ştiu că există, şi mă bucur pentru asta. Gândul acela, nu o să-l spun, bănuind că vă daţi seama şi singuri. Există un singur motiv pentru a ucide pe această lume, şi ţinând cont de el, aş…

Singura punte e jumătatea, găseşte, umple partea
Cu bunătatea, dreptatea, şi încheie-ţi cartea, închide-ncet o parte
De lume-n ploapă
Şi-mi spune în şoaptă…
Ea te aşteaptă în altă haltă,
Deci fugi spre ea, prin zile lungi de soare-n dungi
Sau fulgi de nea, şi-apuci atunci s-ajungi o stea.

* Văd tineri în orgie, trăind prezentul ca pe vecie! Se face din orice căcat spectacol, cred că un Iisus modern ar cere taxă pe miracol. Minciuni şi bătrâni dogmatici peste tot, eşti semi-analfabet… te numeşti semidoct!

Doar ca fapt divers, am aflat că trebuie să-mi cumpăr cartea de franceză, care costă 50 de lei. Nu-i aşa că viaţa e minunată iar sistemul are grijă ca eu să am nişte aptitudini şi competenţe când voi termina căcatul ăsta de acum în căutarea căcatului celălalt? Este!

• parcă în România învăţământul era gratuit, eu aşa ştiam.
• n-am absolut nicio treabă cu limba franceză, şi chiar nu mă pasionează, deşi iubesc Parisul şi Franţa. Momentan nici nu vreau şi nici nu mă chinui să învăţ limba aia pentru că eu consider că nu o ştiu nici 1/3 p-aia maternă. Deci la ce bun să ştii trei limbi strâine când tu nu ştii cum se scrie mia dat. Se aude acolo în spate bă, elevii premianţi ai lu` peşte? Mulţumesc.
• cartea aia care trebuie s-o cumpăr costă 50 de lei (a fost sugerată de profesoară), şi nici măcar nu dau la bac limba aia, nici mai departe nu mă interesează prea mult, nici NIMIC! 50 aia + 10 lei fiecare carte ce aparţine unei alte materii (am pus MINIMUL minim!). Pe pariu că nu e niciuna sub 25, dar mă rog…
  130 lei marea majoritate a cărţilor (dacă o carte costă 10 lei + cea de franceză), şi fără cărţile de muzică şi religie (să zicem că nu ne interesează materiile acestea). Vouă vi se pare puţin? Sau mai bine zis, GRATIS? Mie nu.

  Citeste mai multe »

Încă o dată Hades-ul şi-a dat mâna cu Facem ca să scoată ceva magistral. Multe proiecte tari au ieşit împreună, multe ies, şi or să iasă în continuare. Până atunci Axes va lansa un super album după cum se anunţă. Până acum îmi place la nebunie cum o dă pe piesele care a apărut: piesele de pe “Poezie Balistică” dar şi de pe “Fiul risipitor”.

Momentan a ieşit piesa “Nu mă ascund” în colaborare cu Aforic şi DJ Faibo X care a venit cu scratch-urile dar şi cu negativul la care a mai pus umărul şi Bitza. Această piesă are parte şi de un videoclip realizat FOARTE bine, mulat perfect după tema piesei, unde Koma a făcut o treabă excelentă, ca de obicei. Are deja 7,900 de vizualizări în 2 zile!!! Eu zic că e ceva… ţinând cont că aici e o temă de viaţă, rime culte, de underground! Ne-am săturat de piese bazate pe acelaşi subiect de căcat, făcute pentru puştii de 15 ani. Se aude acolo în spate, Okapi? Degeaba aveţi 5000 de fani, dacă în capul lor e vid.

Citeste mai multe »

Vaci, porci, găini, tânţari… ce urmează? Oare săracele animale ştiu câte boli am inventat noi, oamenii, şi am dat vina pe ele? Sau am arătat cu degetul spre ele ca fiind purtătoare? Dacă ar afla nu cred că ar mai sta prin preajma noastră, sau nu ne-ar mai tolera prezenta prin preajma lor.

Tot stau şi mă uit în jurul meu şi observ cât de inculţi sunt unii oameni. Vreţi să aflaţi câţi oameni inculţi există în România? Numărul este egal cu al acelora care când au auzit de “west nile” sau cum dracu îi zice au dat fuguţa-fuguţa la farmacie să cumpere creme şi pastiluţe şi raid şi toate cele mai vreţi voi. Cât de idiot mă crezi? Nu zic că nu e real, desigur că e, însă de unde dracu tot apar viruşii ăştia? Da, da, îl ştiu pe Darwin şi pe teoria lui dar de ce simt că în cazul de faţă nu se aplică? NU există nicio evoluţie în trei ani. Azi ţânţarii nu ne fac nimic, iar la anu ne omoară. Să i-o spuneţi lui mutu p-asta. NU există aşa ceva! Chestiile astea se realizeaza în zeci, poate sute de ani sau şi mai mult.

Paragraful de mai sus a fost 1. Mai mult de atât, nu există niciun antidot… Bun, am înţeles, dar dacă nu există niciun antidot, cum l-ati descoperit fratele meu voi? Vă mai şi daţi singuri de gol, venind cu un nume, cu detalii, cu sfaturi despre cum am putea să ne păzim de aşa ceva, însă… n-aveţi antidot! Bine… sunteţi amuzanţi.

Dupa părerea mea, e un alt virus, sau mai bine zis “proiect” creat exact după acelaşi tip după care au fost făcute şi multe alte conspiraţii, bazate strict pe principiul hegelian.

Georg Wilhelm Hegel a fost un filosof german considerat astăzi drept unul din cei mai influenţi gânditori ai timpurilor moderne. Hegel este cunoscut pentru teoria sa referitoare la teză, antiteză şi sinteză. O traducere simplă în limba română ar fi aşa: problema, reacţie, soluţie.
De sute de ani Iluminati s-au folosit de procesul hegelian pentru a-şi urmări scopul. Au creat în secret o problemă la care în general populaţia reacţionează prin teamă, şi soluţia este de a transfera puterea asupra iniţiatorilor problemei. Este eficient şi diabolic.

Citeste mai multe »

N-am nevoie de creştinism, mă feresc de infern prin pesimism! Probabil aţi observat că am renunţat să mai comentez pe blog ştirile, emisiunile tv (foarte rar – excluzând discovery) şi presa scrisă, iar despre cea online şi blogurile nici să nu mai vorbim. P-ăia îi ignor total, nu mai citesc pe nimeni, de când mi-am dat seama că eu sunt retardatul.

Azi mi-am cumpărat ziarul adevărul (mai mult pentru suplimentul de azi, cel literar şi artistic) care consider ca e un supliment foarte ok, din care poţi învăţa multe. Din plictiseală, am zis să citesc şi ziarul propriu-zis, să văd ce se mai întâmpla pe aici.

Pagina 6: Cuviosul Toedosie hapsânul, şi cu citate din ziar: Înalt Preasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, s-a făcut proprietar peste cele mai profitabile surse de venit ale mănăstirii pe care a ctitorit-o în localitatea sa natală, Dorna Arini, din judeţul Suceava. Mănăstirea din Arini i-a cedat lui ÎPS Teodosie un hotel, două case şi 19 hectare de teren. Măicuţele au rămas cu biserica, chiliile, clopotniţa şi jumătate de hectar de fâneaţă.

Pur şi simplu îmi este silă şi jenă de oamenii ăştia, de credinţele astea de pe aici, de toţi popii, capetele bisericeşti şi toate cele ce ţin de biserică. De toţi credincioşii ăştia care ţin post şi apoi se duc şi îl înjură pe vecinul de la cinci că a parcat în locul lui. De copii retardaţi care-şi urează la mulţi ani în zilele de sărbătoare (de nume), care de o viaţă mă chinui să le înţeleg sensul.

Voi face tot posibilul să-mi schimb credinţa, începând de semestrul ăsta şcolar – voi încerca să mă sustrag de la orele alea de religie care sunt doar un fel de brainwash. Oricum sunt degeaba, chestii bazate pe presupuneri şi ora aia e impusă doar ca elevii să-şi mai ia câte un 10, să facă media frumoasă, că doar asta contează.

Am descoperit un film de scurtmetraj, My name is… care pur şi simplu m-a fermecat şi mi-a dat de gândit în anumite puncte de vedere. Plus de asta, câteva chestiile le-am zis şi eu odată şi nu credeam că există cineva care gândeşte exact la fel ca mine. Am un pariu cu mine: citesc o carte, fumez o ţigare, ies în oras… viaţa e frumoasă!…

# Am aflat că oasele rupte dor mai puţin ca inimile frânte.
# Părinţii care-şi educă fii că trebuie să fie geniali, uită să le explice că nu e nicio problemă dacă ajung nişte oameni obişnuiţi.

Umorul e ultima scăpare de pe acest pământ, învaţă să zâmbeşti chiar dacă ochii încă îţi plâng. Vezi tu…

Românii plâng mai mult naţionala într-un meci, decât acei zeci de copiii ce se strâng cu punga-n mâna-n vreun beci!

Sfat pentru toţi credincioşii şi religioşii: Sfântu Petru sigur o să vă ţină minte că faceţi fapte bune doar de crăciun şi cântaţi colinde! Mai scutiţi-mă cu religia voastră… n-am nevoie de pupat poze cu ramă, de filosofii, de predici, de tot ce-mi oferiţi voi. O singură religie le rezolvă pe toate. Îi zice scepticism!

Sunt uluit de câţi tineri mai există în oraşul ăsta, şi nu numai, care trăiesc doar când e un anotimp sau doar dacă exită X sau Y. Bă cum vă puteţi plânge de vreme? Da, clar, gusturile nu se discută şi nu putem face un poll despre care e cel mai tare anotimp, dar cum să ziceţi chestii d-astea de genul ultima zi de vară, prima zi de toamnă şi alte căcaturi d-astea? Aţi avut cel puţin trei luni de căldură insuportabilă în care puteaţi să faceţi ORICE, pentru că vouă vă place vara… dar nu, că era prea cald! Acum, cum a venit puţin frigul, vă plângeţi cu toţii şi plângeţi că ce bine era înainte…

Sunteţi handicapaţi? Dacă stăm să gândim logic, 1. nu există ultima zi de vară şi nici prima zi de toamnă. Există doar ultimul vostru neuron…

2. Aşa sunt oamenii, veşnic nemulţumiţi. Când e frig, e prea frig, când e cald, e prea cald… şi tot aşa. Niciodată nu vă convine.

Articolul ăsta-i mai mult pentru publicul feminin al acestui blog. Hai să facem un mic exerciţiu de imaginaţie şi să ne spuneţi de ce iubiţi bărbaţii. De ce vă iubim noi pe voi cred că v-a zis Cărtărescu, şi v-a dat destule motive. Tot el a făcut-o şi în sens invers (vezi citat), însă cum a şi zis, doar un bărbat ar gândi că acest lucru, de ce ne iubiţi, necesită o explicaţie. Aşa că o dorim.

Dacă vă e mai uşor, gândiţi-vă la actualul/fostul prieten/iubit şi spuneţi ce aţi iubit sau ce iubiţi la el.

Pentru că scriu poezii, cântece şi cărţi dedicate nouă.
Pentru că niciodată nu ne înţeleg, dar nu renunţă la asta niciodată.
Pentru că văd frumuseţea în femei, când femeile au încetat de mult timp să vadă vreo frumuseţe în ele însele.
Pentru că trăiesc ca să ne facă să zâmbim.
Pentru că nu le pasă cum arată sau dacă îmbătrânesc.
Pentru că ne fac să râdem.
Pentru că spun poveşti foarte frumos.
Pentru că abilitatea lor de a visa este probabil cea mai mare resursă de energie intactă de pe planetă.
Pentru că fac mari eforturi să ascundă, fără succes, că sunt fragili şi umani.
Pentru că fie vorbesc prea mult, sau deloc.
Pentru că sunt exploratori şi visători de neîntrecut.
Pentru că ne pot privi în ochi şi să ne topească instantaneu.
Pentru că după toate întâmplările, nu pot trăi fără noi, oricât de tare ar încerca.
Pentru că sunt deştepţi, tandri şi puternici.
Pentru că îi iubim, şi doar un bărbat ar gândi că acest lucru necesită explicaţie.

Citeste mai multe »