Înainte să citeşti, te-aş ruga să dai play la melodia ce se află în finalul articolului, iar apoi să revii la acest paragraf.

Nu prea discut eu despre asemenea subiecte, nu pentru că sunt credincios sau mai ştiu eu ce, ci pentru că nu cred că deţin cunoştinţele necesare în a vorbi despre Dumnezeu, biserică ş.a.m.d., dar…

1. Dumnezeu

Dumnezeu este fiinţa superioară, zeul suprem al bisericii ortodoxe, atât creştine cât şi catolice. Biserică care cică nu e politeistă, dar ca să nu rămână mai prejos.. l-a desenat pe Dumnezeu sub trei identităţi, iar de aici a început o întreagă nebunie legată de numărul 3. Peste tot unde te uiţi, fiecare lucru se leagă de numărul 3. (nu are rost să dau exemple)

2. Biserica Ortodoxă

Nu ştiu cum vedeţi voi biserica dar eu o văd foarte deformată. După părerea mea, biserica sau religia creştină nu e decât unul din pilonii cei mai importanţi ai NWO (sau in romana – NOM) ce urmăreşte globalizarea şi manipularea întregului mapamond.

Multe chestii din care le zice biserica şi biblia se bat cap în cap, încât cred că nici mai marii lor nu le mai înţeleg. Am discutat cu diferiţi oameni care au diferite funcţii legate de biserică: ba profesori de religie, ba preoţi, dar şi cu simplii bigoţi. Niciunul nu a reuşit să fie concis  şi să-mi găsească nişte răspunsuri clare şi exacte la întrebările pe care le-am pus, bazate pe adevăruri, fapte şi evenimente, nu pe… presupuneri.

Citeste mai multe »

Poeţii bat, da’ bat în retragere
Nu ştii ce-i dincolo, stai departe de margine
Foarfecă-i foarte letargic, ghici ce calm e prostu’
Da’ eu prind alte posturi, sunt apostol
Am un sânge cald de monstru.
Muşc din tine ca regretu’, nu e slab efectu’
Şi la ce frecvenţe am, îţi cade netu’
Treaba-i bună, sparge pieptu’
Da’ e multă, îi scade preţu’
E şcoala vieţii, tu ai pierdut câteva lecţii.
Eu sunt soarele tău, respectă gradele
Altfel îţi tai ambele gambe, îţi iei şi peste muie gantere
Ce e legal, e fratele, bagă-n beregate cuttere
Foarte departe, te sparg, scoatem înaltele
Iau maşini străine de la diavol, iarbă de la Papă
Tu iei bani de marfă de la tati, sparge-i pe zapadă.
Eu ţin gloanţe în otravă
Tu nu eşti poet, eşti labă
Şi îl ştiu pe fractu-i clubber
De când o ardea cu grafferi
Işi rupea capu’ cu prafuri
Semna pactu’ cu dracu’
Pe scena impactu’ cu tracku’
Impactu’ cu acu’ !

Prin alchimie, a ajuns un alt Chimie! (doar îmi plăcea foarte mult bucata asta)

Bine, ar merge şi “ce-ţi doresc eu ţie dulce democraţie” dar tot cam pe acolo e. Când zici democraţie, zici România, unde fiecare înţelege democraţia în felul său. Am mai zis-o şi o mai zic, deşi nu am trăit în vremea comunismului, sunt tentat să cred că era mai bine. Poate e doar părerea idioată a unui puşti, nicio problemă, accept şi înjurăturile în comentarii. Dacă e să pun în balanţă democraţia care exista acum si comunismul care a fost, nu prea ştiu în ce parte se înclină. Nu zic că totul era ok, însă atunci oamenii nu mureau de foame. Aveau cum să-şi cumpere o maşină, o casă. Fiecare om avea cât-de-cât ca să-şi poată întreţine o familie. Iar cât despre legile şi toate chestiile care erau impuse, cenzura şi toate cele, au fost făcute dintr-un singur motiv: să ţină masele şi oamenii sub control! Nu să facă fiecare ce vrea! Oamenii ştiau că nu e bine să furi şi că nu e bine să dai în cap pentru că astfel ţi-ai semnat sentinţa la moarte. Pedepsele erau mult prea grele, iar astfel se temeau. Acum, fiecare face ce vrea, că-n melodiile lui Hora.

Revenind la titlul articolului şi la ce-mi doresc eu să văd în România. Păi e simplu: nişte atentate, nişte crime, nişte maşini aruncate în aer. Toate făcute cadou de către popor pentru ăia de pe scaune. Oamenii din China, India, Grecia, Kazakstan şi cam toate ţările alea din Arabia, aşa fac şi chiar dau rezultate. Tot aud în jurul meu, o bombă în X loc în India ce-l viza pe prim-ministru, în X loc atentate importiva celor de la conducerea ţării. Asta înseamnă unitate şi forţă. Dacă ieşi în stradă şi îţi ceri drepturile făcând dânsul pinguinului eşti doar un om incapabil ce-ţi baţi joc de viitorul unora şi meriţi să fii spânzurat imediat. Mie chiar mi se pare ceva deontologic chestia asta cu atentatele şi bombele. Frate, nu eşti în stare să faci ceea ce ai promis, ori pleci şi părăseşti postul pe care-l ocupi în al doilea minut ori eşti linşat!

Citeste mai multe »

Mi-am dorit mult să pun aici nişte versuri foarte tari de pe album, însă mi-am dat seama că nu aş avea de ce. De ce să înceapă toţi inculţii din Romană să-l asculte pe Kazi cu Z de la mizerie. Până la urmă, nu asculta asta, Kazi Ploae e un bastard! Vă rog din tot sufletul meu, râmâneţi la Guess Who şi Graxu XXL. E şi aşa de ajuns. Vă rog, nu pângăriţi underground-ul! Artiştii adevăraţi nu o fac. Nu pozează şi dau interviuri în fiecare zi pentru monden.info, ca să fie puşi în aceaşi oală cu Andreea Bălan şi clipurile ei de prostituată.

I-am respectat mereu p-ăştia care au ajuns undeva pe munca lor: fără stuff-uri în spate, fără pr, fără impresar ş.a.m.d.

Noul album semnat Kazi Ploae, intitulat “Hârtie de împăturit muntele“ conține 17 piese și este cel de-al doilea album solo al artistului. Mie cel mai mult îmi plac “Nimic Nu E Concluzie” şi “Ziua Anei”. Contribuţiile lui SS sunt magistrale iar Kazi se pare că a început să înveţe din ce în ce mai mult de la el şi ale lui influenţe de trip hop (doar proştii spun că e dub sau dubstep). Un mare avans faţă de Gorgone din punct de vedere al beat-urilor. În fine, nu-mi place că are prea puţine creaţii lirice pe album, însă e bine şi aşa, ţinând cont de celelalte proiecte la care lucrează. Să nu uităm că trebuie să iasă “Subcarpaţi” iar “Uşile” să ne spargă uşile!

Tracklist:

01. Biki Biki Biki (cu Silent Strike)
02. Nimic Nu E Concluzie (cu Silent Strike)
03. Sex Cu Un Cuib De Viespi (prod. de Kazi Ploae)
04. Hârtie de împăturit muntele (prod. de Kazi Ploae)
05. Zoia (prod. de Kazi Ploae)
06. Project 13 (prod. de Kazi Ploae)
07. Presiune (prod. de Mr. Tweaks / Kazi Ploae)
08. Nu Mai Sunt La Modă (prod. de Phossilah)
09. Boschetari De Lux (prod. de Kazi Ploae)
10. Șapte Ceruri (prod. de Kazi Ploae)
11. Noapte Permanentă (prod de Mr. Tweaks)
12. Neti Sandu (prod. de Mr Tweaks)
13. Ce A Mai Rămas (prod. de Phossilah)
14. Abandon (prod. de Kazi Ploae)
15. Ziua Anei (cu Silent Strike)
16. Hybris (prod. de Kazi Ploae)
17. Ploaia potrivita (prod. matze)

[box type="download"]Puteţi descărca albumul “Hârtie de împăturit muntele“ (free download) de aici.[/box]

Uneori mi se întâmplă să găsesc chestii care pur şi simplu se îmbină foarte bine cu alte chestii găsite de mine. Nu pot să zic exact despre ce e vorba deoarece diferă de la caz la caz, dar sunt ca nişte piese de lego care se îmbină perfect. De exemplu, ultima oară am găsit nişte versuri ce se îmbină perfect cu o poză de pe facebook.

Povestea e relativ simplă. De fapt, nu e nicio poveste. Acum o lună sau şi mai bine, ascultam Borgore din ce în ce mai mult, şi chiar trebuia să merg la concertul ce a avut loc în Fabrica doar că din lipsă de prieteni, n-am mai mers. În fine, cea mai mare parte a muzicii lor am ascultat-o pe Grooveshark, pentru că îmi place cum rulează programul care e la bază şi e foarte inteligent. E de 10x mai rapid ca Youtube, Trilulilu sau orice altceva vreţi voi + ca are un restore care mereu îşi face treaba. De multe ori mi s-a întâmplat, ba să crape browser-ul, ba să se restarteze calculatorul, iar restore-ul m-a dus exact unde eram, cu aceleaşi melodii. Vă las cu nişte versuri din Borgore – “Love”:

I love the way you look
I love the way you cook
I spend all the time watching your pictures on the facebook

Foarte mulţi tineri sau adolescenţi în timpul vacanţei de vară îşi caută de muncă. Într-un fel este şi normal. Adică, ai 17-18 ani, imediat termini liceul, urmează facultatea (asta în caz că vrei să o faci), iar după facultate trebuie să te angajezi pentru că nu prea ai din ce să trăieşti. Nu cred că există cineva care să-şi dorească ca la vârsta de 20 de ani să trăiască pe banii părinţilor sau ceva de genul ăsta. Am uitat să specific ceva mai sus: facultatea ca să o faci, îţi trebuiesc bani! Nu prea ştiu care sunt preţurile dar mă gândesc că un an de facultate este pe puţin 25 de milioane. Asta fără cazare, masă sau alte chestii. Doar facultatea, pur şi simplu. Dacă greşesc, rog student/ă să mă corecteze.

Bun, deci ne angajăm, dacă avem unde, căci locurile de muncă sunt foarte puţine în aceste vremuri – pentru adulţii cu calificare, iar astea pentru adolescenţi sunt aşa, ca eclipsele, la câţiva ani. Mulţi dintre noi îşi doresc un job part-time, astfel ca în timpul rămas liber să se mai ocupe şi cu altceva: ori un alt job part-time sau doar să se relaxeze şi să facă ce-şi doresc, pentru că… este vacanţă, nu?

Întrebarea mea este: voi vă angajaţi? Dacă da – de ce, dacă nu – de ce. Eu aş dori să mă angajez undeva ca tehnoredactor pentru că oricum îmi petrec marea partea a timpul la computer iar când vine vorba despre viteza de tastare, a mea cu siguranţă este mult mai bună ca a celor care sunt tehnoredactori. Da, ştiu, ei au ani de experienţă, dar şi eu am câţiva ani buni de când nu mă mai uit la tastatură sau monitor şi scriu fără greşeală, deoarece am învăţat butoanele pe de rost. Ar trebui să le mulţumesc prietenilor care m-au învăţat să joc Counter-Strike. Na că acum i-am găsit şi o chestie bună acestui joc. Treabă mai nasoală estea aceea că trebuie să ştii nu ştiu ce programe.

Cei care mai frecventează blogurile de cultură sau cu şi despre cărţi, sigur au aflat până acum de Teacup. Dacă nu, nicio problemă, aflaţi acum. Teacup este un proiect lansat de către cei de la Bookblog ce îşi doreşte să unească într-un singur loc pasionaţii de cărţi şi ceai. Chiar aşa şi este descris proiectul într-un articol de-al lui Andrei Roşca: “comunitatea oamenilor pasionaţi de cărţi şi ceai“.

Ce poţi să faci pe Teacup.ro ?

• îţi creezi profilul tău de “cititor feroce”
• ţii evidenţa cărţilor pe care le-ai citit sau vrei să le citeşti
• cunoşti oameni care au preferinţe similare
• îţi spui părerea despre cărţile pe care le citeşti
• primeşti recomandări de la alţi cititori
• vezi topuri cu cele mai populare şi apreciate cărţi
• recomanzi cărţi prietenilor
• publici poezii, povestiri, articole, eseuri…
• afli ce citesc prietenii tăi şi care sunt cărţile pe care le preferă

Citeste mai multe »

E vară şi soarele arde foarte tare ziua. Nu înţeleg de ce fetele şi femeile nu sunt mai feminine, măcar în această perioadă a anului. Şi primăvara – vara se îmbracă la fel cum se îmbracă iarna şi toamna. Eu tind să asociez primăvara, respectiv vara, cu florile, soarele, iarba verde, bucuria, fericirea, noutatea, prospeţimea, viaţa trăită intens, puritatea. Voi de ce nu faceţi la fel?

Îmi place foarte mult când merg prin centrul vechi al oraşului şi văd câte o fată care poartă o rochiţă sau o fustiţă înflorată, ca cea a tipei din poza de mai sus, sau cu orice altceva ce-mi aduce aminte de anotimpul minunat numit vară. Aceste articole de îmbrăcăminte mi se par foarte senzuale, feminine, carismatice. M-am săturat să văd fetele că se îmbracă în jeansi şi diferite tipuri de paltaloni.

Deci, de ce nu purtaţi rochiţe vara? Vi se pare că sunteţi mai atrăgătoare în jeansi negri? Nu, nu sunteţi, iar chestia asta este o monotonie deja. Voi ar trebui să fiţi alea mai pure fiinţe din lume, dar văd că nu prea vă convine statura asta.

Sunt sigur că mulţi dintre noi văd sau au văzut copilăria precum o jucărie, deoarece asta înseamnă. Când eram copii, cea mai mare parte a timpul o petreceam jucându-ne, deoarece asta ne plăcea cel mai mult să facem şi aşa făceau şi cei de seama noastră. Aveam ogrămadă de prieteni de joacă, în orice loc. Acasă, la bunici la ţară, în vizită la prietenii de familie – peste tot ne găseam nişte parteneri pe măsură cu care să ne jucăm în voie.

Copilăria a avut mai multe perioade, când am experimentat tot mai multe jocuri şi jucării, după vârsta pe care o aveam. La început, au fost jocurile cu roboţei, soldăţei. Apoi a fost mingea şi absolut toate jocurile care se jucau cu mingea la vremea aceea. De la fotbal la băleguţă, de la Castel la Obligatea. Tot în categoria asta, dacă îi pot spune aşa, au mai fost şi jocurile cu maşinuţe. Ţin minte că aveam peste cinci prieteni cu care ieşeam mereu afară şi ne făceam garaje cu creta, pe trotuare. Construiam bariere, autostrăzi, poduri şi o adevărată infrastructură mai ceva ca guvernul României. Aveam garajul propriu, cu maşinile proprii. Casa cu câteva hambare cu producţii proprii de lemn, cereale ş.a.m.d. + încă o cabană de vacanţă făcută undeva prin iarba udă (era la munte cabana).

Citeste mai multe »

Deci clipul ăsta cu “Bătaie la Bac” cred că e unul din cele mai tari clipuri pe care le-am văzut în ultimele şase luni. Mi se pare absolut genial. Foarte tare iniţiativa celor de la pulafashion. Am intrat mai înainte puţin pe site-ul lor şi am văzut nişte chestii care chiar m-au pus pe gânduri, plus că am găsit foarte multe materiale faine. Mă gândesc chiar să-mi cumpăr un tricou de la ei.

Revenind la clip, pancardele alea cu “Vînd iPhone, ecran spart” şi “Gigi, pleacă din Ghencea” sunt bestiale. Apoi, mesajele acelea de la sfârşitul clipului sunt la înălţime, iar aici ar mai fi de precizat următoarele: Dragi profesori, nu este vina elevilor că 20 de ani aţi tăcut ca proştii iar acum v-aţi trezit să vă cereţi drepturile. Oricum o să vă mânjească cu bani fictivi şi tot aşa o să fie. Nu este vina elevilor pentru ceea ce vi se întâmplă şi gândiţivă că nu sunteţi singurii în acest caz. Mai există şi alţi bugetari înafară de profesori. Şi plus de asta, nu cred că vouă v-ar conveni ca cineva să vă răpească un an din viaţă, aşa, pe nedrept. Cât despre bani, să fim serioşi…

E drept, unii au salariu mic, dar alţii fumează două pachete de ţigări pe zi şi se plâng că nu au bani. Păi bravo!

Sau poate că eu sunt mai încuiat la cap, într-un procent mai mare sau mai mic, și eu sunt cel care nu a înțeles ceea ce trebuia. Ambele variante sunt de luat în calcul și de acceptat într-un final.

Ați observat că de câțiva ani încoace au început să apară tot mai multe asociații d-astea cică non-profit, ong-uri și alte căcaturi d-astea asemenatoare. Cineva zicea că e e lehamite de curvetul de lux de partid, de stat și de ong care a descoperit dintrodată ecologeala. Într-un fel, are mare dreptate. Au apărut foarte mulți care și-au dat seama că traficul de caritate cu proiecte ecologice & stuff scoate bani frumos așa că și-au zis să intre și ei în horă.

În fiecare primăvară apăr ăștia cu proiecte de ecologizare, de salvați narcisele, de curățare a naturii și a parcurilor, de X și de Y. Toți îți zic că e ok să fii voluntar, să mergi să cureți natura, să faci aia și aia și să te alături echipei lor. Zici că-s d-ăia de la martorii lu’ Yehova doar că sunt pe altă nișă. E clar că natura, implicit planeta începe să moară și-mi dau seama de asta doar după clima și vremea țării noastre. La ora 9 a.m. sunt 37 de grade celsius iar la ora 18 p.m. e taifun. Fulgeră puternic, vin inundațiile, cade cerul, piatra e de jumătate de metru și de un kilogram fiecare bucată și tot așa.

Citeste mai multe »

Am mai discutat noi şi pe aici putin despre baruri/pub-uri iar daca noi este impropriu spus, atunci: am mai discutat eu pe acolo. Însă, hai să revenim puţin asupra subiectului pentru că sunt sigur că nu sunt singurul care caută să afle cât mai multe baruri faine din oraş, iar dacă nu neapărat din Braşov, din alte oraşe. Nu am vizitatori doar din Braşov, deci în caz că cineva ajunge la acest articol în căutarea unor baruri sau pub-uri faine din oraşul său, hai să-l ajutăm cu cât putem.

Mie personal îmi plac barurile/pub-urile şi cafenele mai… ferite de gherţoi, dacă le pot zice aşa. Localurile unde nu se difuzează orice gen de muzică, care este ascultat în prostie acum pe la radiouri, unde nu tai fumul cu securea şi care au angajaţi după care nu trebuie să strigi de trei ori ca să se prindă că vrei să-ţi facă notă de plată. Când vine vorba de muzică, o prefer mai în surdină, astfel că dacă sunt cu un prieten/o prietenă să pot vorbi liniştit şi să nu trebuiască să ţip la el/ea că să mă audă, sau viceversa. De asemenea, îmi plac pub-urile şi cafenelele unde poţi merge cu laptopul la tine să lucrezi, sau în timp ce-ţi savurezi cafeaua sau ceaiul de dimineaţă să poţi citi o carte.

Din Braşov îmi plac următoarele pub-uri şi cafenele, respectiv o ceainărie:

• Schwarz Pub – mi-a lăsat impresia că e puţin mai comercial. Am fost de câteva ori şi am prins nişte tipi făcând karaoke. Cântau foarte fain, iar distracţia era pe primul plan.
• Britania Arms – cel mai frecventat, din cauza şcolii. E mult mai fain acolo decât într-o încăpere insalubră înconjurat de proşti mulţi, şi de încă o proastă care se crede superioară doar pentru faptul ca ea e mai în vârstă şi a apucat să-şi ia alea trei diplome de căcat, care-i dau statutul de ‘profesoara’. Dimineaţa e foarte liber, plus că rulează în boxe de la Paraziţii la Nightwish, de la Bob Marley la Michael Jackson sau Elthon John.
• Vogue Pub – eh, încă nu m-am hotărât ce am de zis aici. De la participări la BlogMeet-uri la chiuluri şi… foarte altele, care nu merită spuse.
• Cafeteca – mi-a plăcut la început atmosfera şi muzica jazz & chill out, însă cu timpul a început să fie frecventată din ce în ce mai mult de gherţoi. Păcat de decor şi de sortimentele de cafea magistrală.

  Citeste mai multe »