Serios. Deci nu mai pot să sufăr situaţia când am nevoie de cineva, şi să nu dau de el. Îi las mesaje pe messenger, îl sun pe telefon, şi el nimic. Ok, înteleg partea cu messengerul. Şi eu ţin calculatorul deschis foarte mult timp şi nu stau mereu lângă el, la birou. Chiar dacă plec de acasă, îl las deschis din diferite motive, pe care nu are rost să mă apuc să le enumăr aici. E, atunci când eşti plecat, şi mai ai şi telefon de einşpe mii de milioane, de ce dracu nu îl ţii la tine? Pentru ce ţi l-ai mai luat? Să faci poze cu el? Păi cumpără-ţi frate un DSLR atunci şi o să faci poze până o să-ţi iasă pe nas şi pe urechi.

Bineînteles, atunci când dai de acea persoana şi îi zici:

Bă … să ştii că te-am căutat în data de “X”.

El o să-ţi zică:

Păi de ce nu m-ai sunat mă pe telefon, că nu eram acasă atunci.

Ce ai putea să-i mai zici? Poţi să-l faci prost în faţă?

De câte ori am auzit acest clişeu .. deja m-am plictisit. Dacă îmi dădea cineva un euro pentru fiecare dată când am auzit acest clişeu, acum eram pe locul întâi în topul forbes (nu România). Însă, dacă stăm şi judecăm, într-un fel are dreptate. Nu pot să afirm acum că nu este aşa, deoarece chiar aşa este tânăra (de)-generaţie. Trăiesc printre proşti şi mă întâlnesc cu ei în fiecare loc. Pe stradă, la scoală, la alte activităţi de ale mele, îi găsesc peste tot! Şi chiar m-am săturat până peste cap.

Însă .. dacă privim partea cealaltă a paharului, n-are dreptate. Tânăra generaţie este proastă, dar “vechea” cum este? Nu e tot la fel? Hai să ne convingem:

Citeste mai multe »