Urăsc perioadele de pauză

Postat 22nd July 2010, in categoria:Personale

Uneori, când termin o carte, mă apuc imediat de alta. Bineînţeles, nu mereu, căci eu nu ştiu ce am şi cum m-am născut dar nu pot citi doar o singură carte. Încep mai multe cărţi în acelaşi timp, într-un număr destul de mare: 5-6. Faza mai proastă e că uneori nu mă pot ţine de toate şi îmi iau foarte mult timp să le termin. Îmi reproşez că niciodată nu pot să fiu şi eu normal, să mă apuc de o carte şi să o duc la bun sfârşit, însă pur şi simplu nu pot. Uneori mă plictisesc de acea carte şi simt nevoia să încep o alta. Mă plictisesc şi de aceea şi mai încep una. Şi uite aşa se ajunge la faza cu cititul cărţilor într-un număr de cinci, în acelaşi timp. Bineînţeles, la chestia asta mai intervin şi alţii, care mă fac să încep alte cărţi decât pe cele pe care le am programatate spre citire.

De exemplu, mai vine profesoara de limba română şi îmi mai spune că avem cartea X de citit, până în data de Y: bineînţeles că mă apuc să o citesc. Nu fac cu toate aşa, însă marea majoritate sunt opere clasice, care consider că un om trebuie să le fi citit în viaţa lui. Pe lângă profesorii care ne mai zic: citiţi X, citiţi Y, mai sunt şi colegii sau prietenii care uneori te fac să citeşti o anumită carte. Bine, aceştia sunt într-un număr mai mare sau mai mic (depinde de fiecare), că cititul e sport extrem în ziua de azi în România şi, cum îmi place mie să zic, nu e bine să citeşti pentru că îţi strici ochii!

Trecând peste chestiile astea, care sunt o nimica toată, cel mai mult mă enervează când termin o carte şi… urmează aşa, o pauză. De fapt, pauze. Pauze care uneori ajung să dureze şi câteva luni. Nu suport. Am liste întregi de cărţi pe care trebuie să le citesc şi mă enervează la culme când mă opresc brusc din citit. Ştiu că nu e bine, ştiu că timpul trece rapid şi că vremea nu o să se mai întoarcă. La 30 de ani o să am mai puţin timp de citit cărţi, iar cu cât înaintez în vârstă o să fie mai puţin, mai puţin şi mai puţin…

De exemplu: mi-am făcut o listă cu cărţile pe care trebuie să le citesc. Cam toate sunt din literatura universală şi vreau să citesc TOT, până la ultima virgulă. Acum, mai rămâne de văzut dacă o să mă ţin de treabă.

Voi aveţi asemenea perioade? Ce carte aţi citit ultima oară? Ce urmează să citiţi?

Cei care mai frecventează blogurile de cultură sau cu şi despre cărţi, sigur au aflat până acum de Teacup. Dacă nu, nicio problemă, aflaţi acum. Teacup este un proiect lansat de către cei de la Bookblog ce îşi doreşte să unească într-un singur loc pasionaţii de cărţi şi ceai. Chiar aşa şi este descris proiectul într-un articol de-al lui Andrei Roşca: “comunitatea oamenilor pasionaţi de cărţi şi ceai“.

Ce poţi să faci pe Teacup.ro ?

  • îţi creezi profilul tău de “cititor feroce”
  • ţii evidenţa cărţilor pe care le-ai citit sau vrei să le citeşti
  • cunoşti oameni care au preferinţe similare
  • îţi spui părerea despre cărţile pe care le citeşti
  • primeşti recomandări de la alţi cititori
  • vezi topuri cu cele mai populare şi apreciate cărţi
  • recomanzi cărţi prietenilor
  • publici poezii, povestiri, articole, eseuri…
  • afli ce citesc prietenii tăi şi care sunt cărţile pe care le preferă

Citeste mai multe »

Twilight – filmul şi cărţile

Postat 9th October 2009, in categoria:Lecturi

Twilight - filmul şi cărţile … sau “Frumoasa şi Bestia” în varianta 2.0! N-am citit cărţile, dar nici nu am de gând s-o fac, însă … m-am uitat la film. Şi l-am văzut, mai mult forţat, căci din proprie iniţiativă, nu mi-aş fi pierdut timpul cu aşa ceva. Filmul ăsta a fost ridicat în slăvi mai mult decât oricare alt film (cel puţin în România).  Nu pot să zic că nu mi-a plăcut, însă nu este un film de nota 10, ci de şapte! Maxim! Nu înţeleg de ce toate fetele astea neîmplinite sexual văd atâta romantism, atâta dramatism şi alte căcaturi în el. Am văzut filme de zece ori mai bune, care n-au fost ridicate în slăvi atâta. Dar aşa e românul … consumator de căcat, dat cu ciocolată pe deasupra.

Zilele trecute, cineva mi-a zis: “bă, să citeşti cărţile că sunt mult prea tari! merită!”. E nu zău? Bă, sunt atâţia scriitori pe lume, începând de la Dostoievski, Twain, Clavell, Verne, Tolstoi, Shakespeare, Alighieri, Balzac iar lista poate continua .. şi voi aţi ales s-o citiţi pe Stephenie Meyer? Care până mai ieri era un nimeni? Şi ce poţi învăţa dintr-o asemenea carte? Nu zic că nu e bine să o citeşti, doar că, mi se pare mult mai ok să citesc o carte scrisă de Balzac din care pot învăţa mult mult mult mai multe lucruri decât dintr-o carte insipirata după alte poveşti. Da, poate că acuma o să ziceţi că ceea ce spun eu este o aberaţie, dar chiar aşa este! Apucaţi-vă şi citiţi Charlaine Harris – “Vampirii Sudului”! O să vedeţi. După aceste cărţi, a fost făcut serialul True Blood şi pe lângă Twilight .. este ca Mircea Diaconu, mare actor în faţa lui De Niro! Şi că tot suntem la povestea din Twilight, de ce nu e originală? Vampirii mai nou au Volvo? Pot sta la lumina? Tâmpenii schimbate doar ca să nu pară chiar atât de sugestiv că sunt copiate.

Citeste mai multe »

Suntem un popor de scriitori

Postat 8th October 2009, in categoria:Idiocrazy, Lecturi

Da, şi nu mă refer la Cioran, Eliade, Bacovia sau mai ştiu eu ce filozof sau autor de proză cunoscut. Noi chiar ne-am născut să scriem cărţi. Suntem un popor de creatori, de gânditori, şi parcă ne-am născut pentru a scrie cărţi. Da, poate unii dintre voi aţi ghicit. Mă refer la toate aşa-zisele vedete autohtone ce ne înconjoară. Nu mai suport să aud că şi-a mai lansat încă cineva o carte. Aşa e la modă acuma? Chiar dacă eşti un semidoct cu aceleaşi clase ca şi trenul personal de pe ruta Braşov-Sinaia-Bucureşti .. aşa e la modă? Să scrii şi tu o carte?

Uşor uşor, librăriile de prin ţară s-au pricopsit cu cărţi semnate de: Laura Andreşan, Loredana Groza, Andreea Marin, Mihaela Rădulescu iar lista poate continua. În primul rând, vreau să precizez că accept democraţia iar ăsta e un drept, dar unii parcă prea şi-au luat-o în cap.

Laura Andreşan

Mi-amintesc că descoperisem o ciudată legătură între Sorin Vântu şi Nicolae Văcăroiu. I-o prezentasem lui Iacob (fost patron al ziarului Curentul – n.r.). Câteva ore mai târziu mă aflam în studioul lui Dan Diaconescu de la OTV, expunând public descoperirea. A doua zi, am băut altă cafea cu Iacob. Câteva zile mai târziu i-am spus că am fost hărţuită sexual de un politician. După câteva ore, acelaşi studio, acelaşi Dan Diaconescu, tot OTV. Demonstrăm hărţuirea cu o casetă. Mihai Iacob intră în emisie prin telefon şi mă concediază”.

Iniţial nu am vrut să scriu această poveste în carte. Eu încă aştept scuze. Îl cunoscusem pe acest politician. Urechile îmi ascultaseră propunerile deloc decente pentru un politician sau, de fapt, de ce nu? Era burlac, nu?

Un organ sexual masculin păros (…), scos prin sliţ

Nici nu ştiu cu ce să încep exact aici. Laura, scrie despre .. nimic. În cartea asta bănuiesc că sunt prezentate cuceririle şi aventurile de noapte pe care le-a avut. Per total, despre viaţa ei de curvă de Bucureşti. Printr-o simplă ecuaţie făcută la cele spuse mai sus, rezultă că viaţa ei este un nimic, iar despre asta a scris şi ea: despre nimicul ei. Numai bun de publicat într-o carte şi de scos pe tarabe. Şi sincer acuma .. de ce aş vrea să aflu cu cine şi-a mai pus-o Laurica?

Citeste mai multe »