Schimb de Cărţi Braşov (VII)

Postat 14th April 2011, in categoria:Evenimente, Lecturi

Nu prea am mai scris pe blog de Schimb de Cărţi nimic, chiar dacă evenimentul continuă, însă am preferat să n-o mai fac deoarece m-am gândit puţin şi mi-am dat seama că toţi cei care sunt interesaţi de cărţi, de cenacluri şi alte evenimente adiacente, caută singuri chestiile astea. Nu trebuie să găsească o promovare intensă în tot social media şi pe bloguri, cum se fac pentru alte evenimente de PR sau concursurile alea tâmpite în care premiile puse la bătaie sunt 2 stick-uri de un gb. Am văzut şi asta: cine e interesat – a rămas constant, nu vreau să atac pe cineva sau să arăt cu degetul, nicidecum. Ci pur şi simplu zic că oamenilor care sunt interesaţi de aşa ceva, nu trebuie să le bagi nimic pe gât. Ştiu ei singuri ce au de făcut. Ca să nu mai lungesc vorba, detaliile pentru cei care nu ştiu ce înseamnă Schimb de Cărţi, în general, cât şi acelea pentru ediţia ce urmează:

Ce este Schimb de Cărţi?

Schimb de Cărţi este o serie de întâlniri “ca între prieteni” ce se organizează lunar şi ce se desfăşoară în mai multe oraşe din Romania (şi nu numai).
În Braşov, ne vom întâlnim pentru a schimba cărţi între noi şi a discuta la un ceai, la o cafea sau o limonadă, despre cărţi, autori, citate, edituri şi orice altceva ce ţine de literatură, şi nu numai.

Când şi unde va avea loc?

Totul va avea loc duminică, în data de 17 aprilie 2011 începând cu orele 18:00 în Ceai et caetera (str. Castelului, nr 37).

Ideea acestui eveniment, sau scopul acestor întâlniri e ca oamenii să se întâlnească şi să vorbească deschis şi liber despre ceea ce le place lor (asta se presupune!) – cărţile. Nu trebuie ca nimeni să-i tragă de limbă şi să mai afle una-două. Nu dăm note, nici rigle peste degete, promitem! Oricine poate participa la aceste întâlniri şi e important de înţeles că nu e vorba de un cerc închis, în care toată lumea se cunoaşte cu toată lumea.

Feedback

Am creat evenimentul pe facebook, unde vă puteţi anunţa participarea. De asemenea, dacă puteţi promova evenimentul, mulţumim anticipat. Mai ajos aveţi şi afişul la o rezoluţie mai mare în caz că-l puteţi afişa pe undeva.

Schimb de Cărţi (VII) - aprilie

 

Despărţirile în literatură

Postat 6th December 2010, in categoria:Personale

Era de mult pe ţeavă articolul ăsta, însă niciodată nu m-am gândit că ar trebui să îl continui, să mai scriu la el. A fost de dimensiuni foarte mari, însă am ales să închid ochii, să selectez totul din tastatură şi să dau backspace. Acum poate că e un moment prielnic, aşa, ca de final de tot şi toate. Am ajuns la concluzia că despărţirile, în general – nu neapărat amoroase (dar mai ales acelea), au dus la căderea literaturii. Din legal fiction în illegal fiction, exact cum zicea şi C.R. în cartea sa care mi-a plăcut extrem de mult, datorită combinaţiilor sale delicioase, deşi Mircea Cărtărescu a şters cu el pe jos într-un articol. Nu-mi mai aduc aminte dacă era chiar într-o carte de a lui sau era ceva jurnalistică scrisă pe evenimentul zilei, nu doresc şi nici nu am chef să-mi bazez afirmaţiile pe un suport pentru că nu va avea absolut nicio consecinţă. Eu ştiu ce ştiu, aleg ce-mi place, iar oricum voi aţi dat skip deja peste articolul ăsta. Nici nu mai înţeleg de ce ne agităm, nici eu şi nici voi. Mai bine ne-am pune frumuşel în pat şi fiecare să se uite la ce doreşte: voi la discovery, iar eu la rebelde!

Ideea e că şi cele de atunci, şi cele de acum au la bază despărţirea, ca subiect de pornire. Acum parcă-mi aduc aminte, ca dintr-o viaţă anterioară însă am perfect întipărit în minte cine mi-a povestit, şi încă-mi aduc aminte vorbele lui pline de înţelepciune: stăteai două luni cu ea, şi dacă reuşeai să o pupi de două ori într-o seară, erai un tip bine. Acum în zece minute ai aflat tot ce vrei şi… iar de aici nu o să mai continui pentru că ştiţi filmul, plus că am auzit că nu mai sunt cine am fost, că m-am schimbat, că X şi că Y. Am dat destule explicaţii în articolul trecut, nu are rost să mă repet.

Citeste mai multe »

17. niciodată singur

Postat 13th September 2010, in categoria:Scrieri

ne-am apucat amândoi acum doi ani
fiecare avansa încet,
ştia ce are de făcut.
vers cu vers, sentiment cu sentiment,
umpleam pagini dar şi inimi
şi nu ne păsa dacă eram buni sau nu.
asta simţeam că trebuie să facem
şi în modul ăsta pierdeam timpul.

suntem la jumătatea drumului, şi
simt că vrei să renunţi,
dar nu te voi lăsa.
mai sunt doi, doi ani şi noi doi
în ploaie goi, sărutându-ţi buzele moi.

vor trece rapid
şi vom face aceleaşi lucruri
fără să te gândeşti,
eu să scriu, tu să mă iubeşti.

Cubul e artă pură, muzică şi literatură

Postat 28th August 2010, in categoria:Lecturi, Personale

Aseară după ce am mai citit din romanul pe care-l savurez acum şi m-am plictisit de absolut tot, m-am aşezat comod la computer şi am început să verific readerul, să văd ce s-a mai scris pe bloguri. Andrei Ruse a publicat aseară / azi-noapte un articol foarte fain. Este o bucată extrasă şi puţin adaptată din romanul MDMA16 ce urmează să-l lanseze în toamna acestui an (sperăm). Nu vă zic despre ce e vorba, căci altfel n-aţi mai intra să citiţi.

Am discutat puţin cu el şi printre câteva chestii despre care am vorbit mi-a dat un citat din Nichita Stănescu, dintr-un poem al marelui scriitor. Mi-am adus aminte de acele cuvinte, le ştiam de aproape un an, iar prima oară le-am auzit într-o piesă hip-hop, iar mai apoi am aflat ale cui sunt. Da, aţi citit bine, piesă hip-hop!

Este vorba despre poemul “Lecţia despre cub” – Nichita Stănescu, iar mai jos aveţi Carbon & Bitza – Arhitectul:

Se ia o bucată de piatră
se ciopleste cu o daltă de sânge,
se lustruieste cu ochiul lui Homer,
se răzuieşte cu raze
până cubul iese perfect.
După aceea se sărută de nenumărate ori cubul
cu gura ta, cu gura altora
şi mai ales cu gura infantei.
După aceea se ia un ciocan
şi brusc se fărâmă un colţ de-al cubului.
Toţi, dar absolut toti zice-vor:
- Ce cub perfect ar fi fost acesta
de n-ar fi avut un colţ sfărâmat!

Citeste mai multe »

Cântec de copil (I)

Postat 8th August 2010, in categoria:Scrieri

Oare te-am simţit vreodată? Oare tu eşti aşa cum pare sau ai o mască deasupra? M-ai învăţat să nu mai disper, să iau oamenii şi situaţiile aşa cum sunt ele. Să nu mai semăn cu Lex Luthor, sau chiar cu Luther.

Am ajuns prizonierul tău, şi mă gândesc că mi-ai făcut un bine dar totuşi ar trebui să evadez din această mantră. 25 de ani lumină au fost de ajuns să-mi dau seama că-s full de şamani şi amulete, ierburi, lupi şi lupe. Şi totul s-a întâmplat chiar azi când domnişoara de la farmacie îmi oferea seringi gratuit iar la spital l-am văzut pe Cioran.

Totuşi, e mort, la fel ca şi sentimentele tale pentru literatură. Şi-mi dau seama de asta doar după prototipul după care eşti construit. Dacă stau să mă gândesc, semeni cu noi, deşi ar trebui să-i ceri scuze lui Cehov. Dar eu? Eu cu cine semăn?…

Pagina 1 din 11