You are my little princess. Nu ştiu cum te-am întâlnit, care-ţi este numele, de unde provii, cine te-a trimis înaintea mea, însă cu siguranţă mi-ai bifat o zi fericită pe calendarul vieţii. Două cuvinte ce te fac să zâmbeşti, ce te fac să uiţi de trecut şi viitor, de oamenii din jurul tău şi să te gândeşti că poate totuşi ai o şansă, cât de mică ar fi ea. Deşi eşti o particulă de praf într-un univers imens, trebuie să lupţi. Ai pe spate aripi ce-ţi vor creşte doar dacă tu te vei ajuta, ajutându-i pe ceilalţi!

Nu e vorba de ceva complicat, ci de ceea ce trebuie să faci. Nu te ghida după învăţături false, spiritualitatea nu trebuie să fie confundată cu apartenenţa la vreo religie. Învaţă şi alege ce crezi tu de cuviinţă. Am învăţat că totul e simplu, noi, ca oameni – suntem complicaţi, prin natura noastră. Iar dragostea… ce e dragostea? Nu e nimic altceva decât un şir de reacţii chimice la care suntem supuşi, ne transformăm, altfel spus. Cum zicea şi el, de la cheesburger la pizdă, suntem toţi doar substanţe şi enigme! şi sunt sigur că niciodată nu vom ajunge să înţelegem totul.

Te iubesc! 8 litere, 8 întors la 90 de grade, adică Infinit. Cum să-ţi spun altfel că te iubesc la infinit?! Literatura şi matematica şi-au dat mâna să-ţi transmită din partea mea acelaşi mesaj… Nu contează ce va fi, contează că acum există. Carpe diem, baby!

Personal, simt nevoia să plec undeva în munţi, în natură şi să nu mai aud de biserică, credincioşi, Dumnezeu şi alte căcaturi făcute pentru bunuri şi valori. Chiar nu mai pot, nu mai pot să vâd câţi oameni înceţi sunt în ţara asta. Presimt că s-ar putea să fac din postul ăsta unul fooarte lung ca dimensiuni, însă simt nevoia să zic tot, tot, până la ultima virgulă.
Nu ştiu dacă aţi aflat, însă România este una din cele mai credincioase ţări din Europa. Ceea ce pe mine mă disperă, nu e faptul că există oameni credincioşi, ci că sunt mulţi înapoiaţi, care sunt credincioşi pentru că sunt manipulaţi, ei nefiind capabili să gândească singuri, să-şi pună întrebări, să afle ce e adevărat şi ce nu, şi alte chestii existenţiale. A, şi ca să înţeleagă lumea aşa cum mă exprim eu: mă refer la credincioşii ăia care şi-ar da şi casa pentru biserica ortodoxă, ăia de fac exact cum zice popa, merg slujbă de slujbă şi nu fac cumpărături duminica pentru că e PĂCAT să-ţi cumperi de mâncare duminica… nu mă refer la oamenii care cred în Dumnezeu, şi atât.

M-am uitat acum câteva săptămâni la  ştiri şi printre altele, a fost o ştire care zicea cam aşa: Guvernul cedează gratuit Bisericii Ortodoxe 32 clădiri, inclusiv hoteluri şi restaurante. Nu mai ţin minte exact pe unde erau amplasate clădirile, dar restaurantele şi un hotel, erau undeva prin partea de SV a României. Întrebare mea e: ce pula mea face biserca ortodoxă cu UN HOTEL? la fel, pe lângă acestea, au mai primit nu ştiu ce clădire din Bucureşti + un bloc nou-nouţ (l-am văzut în imagini şi arăta foarte bine). Ce face mă? Dacă statul român nu are ce face cu ele, de ce nu le vinde la licitaţie, iar cu banii aceia să construiască azile, spitale, centre de plasament, orfelinate? DE CE? Împreună cu biserica ortodoxă, că doar asta face căcatul ăla de biserică, te învaţă să fii mai bun, să împarţi cu aproapele tău, să nu fii lacom!!! Unde morţii ei de smerenie e, când tu, ca părinte cu barba de 1m şi tunică neagră de cavaler templier ce eşti… cobori din BMW X3 albastru metalizat pe Str. Mureşenilor? Unde e mă credincioşilor?

Citeste mai multe »

Despre oamenii cu ecologia şi alte chestii d-astea care mai sunt la modă. N-am nimic cu ei, bravo lor dacă au ieşit afară să facă curat după alţii şi aşa mai departe. Am tot discutat cu o prietenă pe tema asta. Mă tot întreb câţi din ăia din echipa care a iniţiat evenimentul în România îşi sortează gunoiul acasă la ei. Măcar două categorii: hârtie şi plastic. Şi au simţit ei aşa că dacă fac asta, nu e de ajuns, adică dacă ei reuşesc să facă asta acasă foarte bine… s-au gândit că trebuie să facă o zi în care să mobilizeze oamenii să iasă din case, să facă curat. CÂŢI? Chestiile astea de ce nu le ziceţi pe bloguri? De ce nu apar în ziare, la ştiri? De ce nu vine X retardată (a se citi PR-istă) d-aia de-i curg balele după Bobby Voicu (tot respectu’) sau altu de pe aici să zică: bă eu fac aia, aia, aia şi m-am gândit că e prea puţin mă.

Am discutat cu câteva persoane care au fost la prostia asta şi au făcut curat. Cum a fost bă? Păi să vezi mă, ne-am dus, am strâns cinci pet-uri şi ne-am pus la o vorbă, ca tot românu… a da? Tare! Felicitări, de azi eşti un mic ecologist adevărat! Ai strâns cinci pet-uri!

La fel de retardată, mi se pare şi Earth Hour, sau mă rog, cum îi zice că nu am de gând să mă documentez despre nimic. Fraierii să stingă luminile într-o seară în timp ce fabricile consumă la greu! Bun.

Citeste mai multe »

N-am nevoie de creştinism, mă feresc de infern prin pesimism! Probabil aţi observat că am renunţat să mai comentez pe blog ştirile, emisiunile tv (foarte rar – excluzând discovery) şi presa scrisă, iar despre cea online şi blogurile nici să nu mai vorbim. P-ăia îi ignor total, nu mai citesc pe nimeni, de când mi-am dat seama că eu sunt retardatul.

Azi mi-am cumpărat ziarul adevărul (mai mult pentru suplimentul de azi, cel literar şi artistic) care consider ca e un supliment foarte ok, din care poţi învăţa multe. Din plictiseală, am zis să citesc şi ziarul propriu-zis, să văd ce se mai întâmpla pe aici.

Pagina 6: Cuviosul Toedosie hapsânul, şi cu citate din ziar: Înalt Preasfinţitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, s-a făcut proprietar peste cele mai profitabile surse de venit ale mănăstirii pe care a ctitorit-o în localitatea sa natală, Dorna Arini, din judeţul Suceava. Mănăstirea din Arini i-a cedat lui ÎPS Teodosie un hotel, două case şi 19 hectare de teren. Măicuţele au rămas cu biserica, chiliile, clopotniţa şi jumătate de hectar de fâneaţă.

Pur şi simplu îmi este silă şi jenă de oamenii ăştia, de credinţele astea de pe aici, de toţi popii, capetele bisericeşti şi toate cele ce ţin de biserică. De toţi credincioşii ăştia care ţin post şi apoi se duc şi îl înjură pe vecinul de la cinci că a parcat în locul lui. De copii retardaţi care-şi urează la mulţi ani în zilele de sărbătoare (de nume), care de o viaţă mă chinui să le înţeleg sensul.

Voi face tot posibilul să-mi schimb credinţa, începând de semestrul ăsta şcolar – voi încerca să mă sustrag de la orele alea de religie care sunt doar un fel de brainwash. Oricum sunt degeaba, chestii bazate pe presupuneri şi ora aia e impusă doar ca elevii să-şi mai ia câte un 10, să facă media frumoasă, că doar asta contează.

Nu ştiu cum reuşesc eu să dau de fetele mai mari şi mai inteligente din alte oraşe. Le-am găsit aproape pe toate din Bucureşti, Târgu Mureş, Constanţa, Sighişoara. Din Braşov nu răsare nimic? Când aleg categoria “Braşov”, îmi tot dă not found de câţiva ani buni. Bine, am găsit fete foarte inteligente şi din Braşov însă nu suntem chiar pe aceeaşi lungime de undă sau dacă suntem, ele sunt prea mari pentru a avea timp de discuţii kilometrice pe internet despre multe şi nimic. Totuşi, mă bucur că am cunoscut câteva persoane mai mici ca mine, şi care mă uimesc pe zi ce trece. Sunt nebun după convorbirile care încep cu auzi? tu ce crezi că este… ?

Ce este timpul?

Nu există timp cu adevărat. Timpul a fost inventat de către oameni, pentru a se subjuga singuri. Dacă n-ai avea ceas, n-ai şti cât e ceasul şi nu ţi-ar mai păsa de absolut nimic. Gândeşte-te cât de liberi erau oamenii de acum câteva mii de ani, care trăiau în triburi, sau chiar şi cei de acum. Nu aveau calendare, ceasuri etc. Exista un singur principiu după care îşi duceau viaţa, la fel ca animalele. Te trezeşti în fiecare dimineaţă doar pentru că ţi-ai pus ceasul să sune, dar de ce ţi l-ai pus să sune, nici tu nu ştii.

Ce este viaţa?

Viaţa nu este decât un lung drum către moarte, plin de urcuşuri şi coborâşuri. Când nu vom mai fi în această dimensiune, doar spiritul din noi va continua să trăiască, într-o altă dimensiune, în timp ce trupul nostru se va descompune în părţile componente.

Noi înţelegem cu totul altceva despre viată. Credem că e un joc, în care fiecare om se naşte gol dar încearcă să dobândească cât mai multe, uitând de fapt de esenţa vieţii. Nu e important cât trăieşti, ci cum trăieşti şi ceea ce laşi în urma ta. Eu cu asta cred că suntem datori la viaţa asta: să lăsăm ceva în spatele nostru şi să demonstrăm că nu am trăit doar să producem suferinţă şi umbră pe acest pământ. Omul să caute şi să înveţe cât trăieşte!

Priveşte spre zenit! Deschide ochii, geometric vorbind!